De ce a fost achitat Marian Oprişan - motivarea judecătorilor

Potrivit motivării făcute de magistratul Lucian Buta, de la Judecătoria Cluj-Napoca, cel care a dat sentinţa de achitare, decizia a fost luată după ce pe parcursul procesului el a analizat faptele descrise în rechizitoriu şi a concluzionat că acuzarea s-a bazat, inclusiv, pe interpretări juridice eronate, scrie RomâniaTV.net.

Citește și:  MARIAN OPRIŞAN, prima REACŢIE după achitarea în dosarul CĂPRIOARA

"Acuzarea s-a bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate şi pe declaraţiile unor martori. Rapoartele specialiştilor Laurenţiu Hanganu şi Tătaru Dumitru vehiculează o mare cantitate de informaţie incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcţie de elementele constitutive ale infracţiunilor imputate celor şase inculpaţi) sau pur şi simplu eronată. Constatările specialiştilor au depăşit masiv competenţele legale ale acestora şi sunt lipsite de semnificaţia juridică atribuită de procuror", se arată în motivarea judecătorului Lucian Buta.

În documentul citat se mai arată că procurorii au preluat interpretările juridice eronate din aceste rapoarte, "care au fost întocmite de persoane lipsite cu desăvârşire de studii juridice".

Judecătorul mai arată în motivare că în acest dosar şi prejudiciul, de un milion de euro, este stabilit în mod eronat.

"Omisiunile din cursul urmăririi penale constând în neefectuarea unei expertize în specialitatea de drumuri şi poduri şi în neevaluarea efectivă a Complexului Căprioara au condus la imposibilitatea economică a evaluării eventualului prejudiciu. În aceste condiţii, faţă de principiul enunţat de art. 4 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit căruia «orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului», instanţa a constatat lipsa pagubei", se arată în motivarea judecătorului.

Judecătorul Lucian Buta mai susţine că, în faţa instanţei, Marian Oprişan şi ceilalţi cinci inculpaţi nu şi-au recunoscut faptele de care au fost acuzaţi.

"Declaraţiile martorilor cauzei nu sunt în măsură să fundamenteze acuzaţiile, iar numeric, ponderea mărturiilor este net în favoarea apărării", se mai arată în motivarea instanţei.

Magistratul mai arată în motivarea deciziei sale că Marian Oprişan a declarat în faţa instanţei, pe durata procesului, că acest dosar este "o răfuială politică", lucru care a cântărit în decizia de achitare.

Pentru a-şi susţine decizia, judecătorul a indicat şi un link pe Youtube, unde poate fi văzută afirmaţia fostului preşedinte Traian Băsescu, potrivit căreia "singura stare de urgenţă a lui Marian Oprişan este la DNA".

"Instanţa nu este în măsură să confirme susţinerile inculpatului, însă este cert că afirmaţia menţionată nu a fost făcută în exercitarea vreuneia din atribuţiile constituţionale ale preşedintelui României, mai ales în condiţiile în care urmărirea penală împotriva inculpatului Oprişan Marian a fost începută ulterior, la data de 5 octombrie 2005. Faţă de cele considerentele expuse în secţiunile I - IX, instanţa va pronunţa achitarea inculpaţilor, respectiv încetarea procesului penal, potrivit distincţiilor din precedent", se mai arată în rechizitoriul judecătorului Lucian Buta.

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la "Căprioara" şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila "Rucăr" şi "Hanul dintre Vii", situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.