De ce a SUSPENDAT Curtea de Apel București decretul prin care Klaus Iohannis îl menținea la șefia Armatei pe Nicolae Ciucă

„Pentru admiterea cererii de suspendare trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare cu cererea de revocare întemeiată pe art. 7 din Legea nr. 554/2004; existența unor cazuri bine justificate; prevenirea unei pagube iminente”, se arată în motivarea magistraților Curții de Apel București.

Potrivit documentului, prima condiție este îndeplinită deoarece reclamantul, adică Ministerul Apărării, a solicitat, înaintea introducerii cererii de suspendare, revocarea Decretului nr. 1331/2018.

„Cazurile bine justificate sunt ,,împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.” Aceste împrejurări trebuie să rezulte în urma unei examinări sumare a cauzei, examinarea în urma căreia trebuie să existe o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ. Curtea apreciază că există o îndoială serioasă asupra legalităţii Decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006”, mai arată judecătorii.

De asemenea, magistrații mai arată că decretul semnat de Iohannis privind prelungirea mandatului lui Ciucă a fost emis fără a avea la bază propunerea ministrului Apărării.

„Curtea apreciază că încălcarea legii cu ocazia prelungirii mandatului de Stat Major al Apărării creează o perturbare previzibilă gravă a funcționării Armatei, în condițiile în care, pe de o parte, Șeful este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, iar, pe de altă parte, mandatul șef de Stat Major al Apărării este deținut în mod nelegal de o persoană, care va exercita nelegal atribuțiile legale recunoscute acestei funcții, luând cunoștință, printre altele, de informații clasificate secret de stat sau secret de ,serviciu”, mai spun magistrații.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 31 ianuarie, să suspende decretul preşedintelui Iohannis prin care a prelungit mandatul comandantului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Armatei. La scurt timp după decizia instanței, MApN a anunțat că pe funcţia de locţiitor al şefului SMAp a fost împuternicit generalul-locotenent Laurian Anastasof.

MApN a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea şi anularea decretului.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.