De ce ar fi utilă renegocierea protocolului USL

Tensiunile din utlima perioadă, care au culminat cu derapajele succesive ale lui Sorin Roşca Stănescu la adresa lui Victor Ponta şi a PSD, au adus în mod firesc în dezbatere ideea unei posibile renegocieri a protocolului semnat între partidele partenere ale USL. Tema este una cât se poate de actuală şi necesită o atenţie deosebită din partea tuturor actorilor din USL, întrucât de modul în care se respectă acordul dintre partidele alianţei depinde solidaritatea şi coeziunea în cadrul Uniunii.

Renogocierea nu presupune o modificarea a principiilor care au stat la baza parteneriatului USL, ci introducerea în textul protocolului a unor precizări şi amendamente clare şi punctuale, astfel încât situaţiile conflictuale să fie soluţionate rapid. Prin urmare, renegocierea protocolului este, cel puţin teoretic, în interesul tuturor formaţiunilor din USL - cu cât acesta va fi mai explicit şi mai lămuritor, cu atât premisele stabilităţii USL sunt mai bune.

În acest context, principalul punct al unui protocol USL renegociat trebuie să stipuleze interdicţia unui comportament de opoziţie în interiorul unei alianţe care se află totuşi la guvernare. Pentru a preveni astfel de situaţii, dincolo de interzicerea atacurilor, poate fi oportună menţionarea clară a unor sancţiuni pentru cei care încalcă prevederile parteneriatului. De asemenea, poate fi introdusă sancţiunea excluderii imediate a unui membru al USL care se opune unui proiect asumat clar de partidele din alianţă şi duce o campanie de atac. Într-un astfel de caz, păstrarea respectivului membru în partidele componente ale USL nu ar mai avea nicio justificare/legitimitate. O altă problemă pe care USL a întâmpinat-o în plan guvernamental se referă la delimitarea unor anumiţi membri din cadrul alianţei de măsurile şi politicile guvernamentale asumate la nivelul Uniunii. O versiune optimizată a protocolului poate preciza fără echivoc obligaţia ca toţi partenerii din USL să susţină la unison proiectele, temele, măsurile şi politicile agreate la nivelul alianţei. În caz contrar, pot fi prevăzute sancţiuni pentru membri USL care fac notă discordantă şi care periclitează astfel credibilitatea parteneriatului.

Nu în ultimul rând, USL are nevoie de o abordare proactivă în perspectiva alegerilor europarlamentare. În condiţiile în care candidaturile partidelor din cadrul USL vor fi separate, este necesară trasarea prin protocol a unor reguli de conduită în campania electorală, astfel încât să nu se ajungă la atacuri reciproce care ar fi în dezavantajul tuturor partidelor componente ale USL şi ar oferi muniţie partidelor din opoziţie.

Stabilirea din timp a unui pact de neagresiune între partidele din USL, cu reguli clare, este o condiţie de bază pentru buna funcţionare a protocolului după alegerile pentru Parlamentul European, când cele patru partide – PSD, PNL, PC şi UNPR – vor fi angrenate pe mai departe în asigurarea actului de guvernare.

Acestea ar fi, pe scurt, considerentele care justifică nevoia de a renegocia protocolul, în sensul de a-l adapta în perspectiva menţinerii USL în parametrii optimi la guvernare. Totodată, ar fi un semnal pozitiv în ceea ce priveşte orizontul de aşteptare al românilor care au creditat Uniunea cu un scor de aproape 70% în alegerile parlamentare din decembrie 2012 şi ar asigura Executivului continuarea acelor politici şi proiecte guvernamentale care să conducă la creşterea nivelului de trai pentru toţi cetăţenii