De ce ar putea Ponta să denunţe acordul de coabitare

Aşa şi-a început preşedintele Traian Băsescu, luni seară, declaraţia de presă, după ce joia trecută afirmase că se gândeşte să rupă acordul instituţional cu premierul Victor Ponta. Nici de această dată preşedintele nu a denunţat direct pactul, gândindu-se probabil, la fel ca şi săptămâna trecută, că trebuie să-l împingă pe premier să facă acest gest.

Ca şi săptămâna trecută, Traian Băsescu şi-a construit discursul public ca un rechizitoriu la adresa premierului şi a multiplelor încălcări ale înţelegerii dintre cei doi de care şeful Executivului s-ar face vinovat. Victor Ponta a fost înfăţişat în discursul preşedintelui ca un politician iresponsabil ce a încălcat în repetate rânduri pactul de coabitare insitituţională deoarece acţionează doar în vederea îndeplinirii unor interese politice înguste.

În cele aproape zece luni de la semnarea aşa numitei păci de la Cotroceni, preşedintele României a avut mai multe ieşiri publice în care a criticat guvernul. Astfel, Traian Băsescu s-a folosit de prestigiul funcţiei pe care o ocupă pentru a face o serie de declaraţii legate de proiectele guvernului sau de acţiuni ale primului ministru. De fiecare dată, preşedintele a încercat să comunice din punctul de vedere al unui mediator care explică executivului unde greşeşete, el fiind interesat aparent doar de buna funcţionare a instituţiilor statului. În realitate, scopul lui Traian Băsescu a fost acela de a încerca să dea indicaţii preţioase guvernului şi primului ministru, aşa cum era obişnuit de pe vremea guvernelor PDL.

Aşa s-a întâmplat cu privatizarea CFR Marfă, cu poziţionarea României faţă de situaţia din Siria, cu turneul asiatic întreprins de Victor Ponta şi, mai recent, cu modul în care trebuie nominalizat înlocuitorul lui Lucian Papici. În toate aceste situaţii, Traian Băsescu a încercat să îşi asume conducerea Executivului, prin încălcarea prerogativelor constituţionale, dar şi a punctului 3 din acordul de coabitare în care se stabileau ariile de responsabilitate ale fiecărei părţi. Acest punct prevede că tot ce ţine de politica internă, mai ales în zona economică şi socială, dar şi elemente de politică externă ca relaţiile interguvernamentale şi europene aparţin Guvernului.

Aproape de fiecare dată când a criticat acţiunea Executivului, preşedintele Băsescu nu a ratat ocazia de a-l critica şi pe premierul Ponta. Dincolo de apelativul “pisic”, devenit deja celebru, şeful statului i-a adus acuzaţii calomnioase premierului Ponta, aproape la fiecare ieşire publică, încălcând astfel prevederile din acord care erau legate de modul în care unul dintre cei doi semnatari trebuiau să se adreseze unul faţă de celălalt.

Toate aceste poziţionări publice nu ar fi în esenţă o problemă extrem gravă, dacă ele nu ar fi fost dublate şi de o serie de evenimente ce pot sugera implicarea Palatului Cotroceni în actul de justiţie. De-a lungul timpului, preşedintele a făcut referiri multiple la anumiţi miniştrii sau propuneri pentru anumite portofolii din executiv care au probleme cu justiţia. În cazuri precum cele ale lui Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu sau Liviu Dragnea, aceste atenţionări venite din partea liderului de la Cotroceni s-au transformat rapid în trimiteri în instanţă sau începeri de urmăriri penale, coincidenţele fiind mult prea mari de fiecare dată.

Faptul că DNA-ul a instrumentat toate aceste dosare nu face decât să crească suspiciunea unei intervenţii directe sau indirecte venită din partea preşedintelui, chiar dacă aceasta nu a existat.

Revenind la acuzaţiile preşedintelui din ultima săptămână, declaraţii care constituie în sine încălcări ale acordului din decembrie, rămâne întrebarea de ce preşedintele a dat înapoi. După ce joi acelaşi Traian Băsescu a declarat că va denunţa pactul de coabitare, luni el a declarat că doreşte o activare a mecanismului de soluţionare a disputelor, o întrunire a comisiei formată din reprezentanţii celor doi capi ai puterii executive.

Este posibil ca Traian Băsescu să fi realizat că o rupere a acordului de coabitare venită din partea sa ar însemna o recunoaştere finală a înfrângerii sale. În ultimele săptămâni, şeful statului a încercat din răsputeri să-l împingă pe premier să facă acest gest ce ar duce România în criză. Dacă preşedintele ar rupe personal acordul, atunci el s-ar face în primul rând responsabil de viitoarea criză.

La zece luni de la semnarea pactului de colaborare instituţională dintre premier şi preşedinte, majoritatea proiectelor importante asumate în acest act de ambii semnatari sunt blocate. Este evident că Traian Băsescu încearcă să provoace un război cu Palatul Victoria, punând astfel în pericol stabilitatea politică şi instituţională din România. Dacă pactul de coabitare s-ar destrăma, atunci efectele pentru ţara noastră ar fi catastrofale. Dacă premierul ar fi ridicat mănuşa şi ar fi răspuns la provocările preşedintelui, atunci Traian Băsescu ar fi avut motive suficiente să denunţe pactul. În schimb, şeful Executivului şi-a asumat poziţia responsabilă de a-şi îndeplini angajamentele pe care şi le-a luat faţă de români.