De ce are logică cuplarea referendumului pe Constituție cu alegerile europarlamentare

Lovitură de teatru pentru cei care prorooceau destrămarea Uniunii Social Liberale. În loc să asistăm la prelungirea conflictelor interne și la acutizarea tensiunilor, liderii USL au reușit să se așeze la masa dialogului și să găsească soluțiile necesare pentru a duce la îndeplinire angajamentele asumate în fața electoratului.

Acordul la care s-a ajuns în USL nu avea cum să ocolească modificarea actualei Legi Fundamentale, ținând cont de importanța covârșitoare pe care reforma constituțională o are în raport cu evoluția viitoare a României, atât din punct de vedere politic, cât și economic sau social. Ducerea la bun sfârșit a acestei reforme a reprezentat de altminteri unul dintre elementele primordiale ale proiectului pentru România în baza căruia USL a primit încrederea alegătorilor la alegerile din decembrie 2012.

Modificarea actualei Constituții, începută în 2013 în ritm alert, intrase însă într-un blocaj, după ce Curtea Constituțională a decis că Legea referendumului, prin care pragul de validare a consultărilor populare naționale era coborât la 30%,  poate fi implementat de-abia la un an de la intrarea în vigoare. Această decizie, cumulată cu acțiunile prin care președintele Băsescu a tergiversat promulgarea legii aproape o jumătate de an, au făcut imposibilă organizarea referendumului pentru aprobarea viitoarei Constituții pe noul prag  în 2013, așa cum USL se angajase inițial. Totodată, în contextul sabotajului prezidențial, reforma constituțională s-a lovit și de dezinteresul președintelui PNL, care, după ce și-a asumat rolul de ”părinte” al viitoarei Constituții, a abandonat procedurile de modificare, după ce Comisia de revizuire a finalizat prima variantă a textului.

Iată însă că situația s-a schimbat în mod radical după decizia USL de a cupla organizarea referendumului pentru aprobarea viitoarei Constituții împreună cu alegerile europarlamentare din mai. Crin Antonescu și-a regăsit brusc interesul pierdut, conștient fiind că un eșec în finalizarea la timp a procedurilor pentru ca noul text contituțional să poată fi supus în martie aprobării Comisiei de la Veneția ar însemna un dezastru atât din punctul de vedere al aspirațiilor personale la cea mai înaltă funcție în stat cât și în ceea ce privește șansa PNL de a obține un scor satisfăcător la europarlamentare.

Desigur, decizia USL de a supune aprobării românilor viitoarea Constituție pe actualul prag de validare este una riscantă. În condițiile în care dezbaterea pe noua Lege Fundamentală a intrat în ultima perioadă într-un con de umbră, mobilizarea românilor la urne nu va fi ușoară, chiar și mergând pe organizarea referendumului în două zile consecutive.

Este însă o decizie curajoasă, care, dacă va duce la aprobarea viitoarei Constituții, va crea o legitimitate sporită Legii Fundamentale. Ca urmare, dacă referendumul constituțional va reuși să fie validat în condițiile actuale de prezență, democrația românească va ieși considerabil mai întărită, iar viitorul politic și economico-social al țării se va putea construi de la acel moment înainte pe coordonate care vor premite o dezvoltare mult mai armonioasă și mai ferită de scandaluri și blocaje instituționale.

Totodată, este de remarcat faptul că, în condițiile în care referendumul pentru aprobarea viitoarei Constituții va fi cuplat cu alegerile europarlamentare, dezbaterea privind noul text fundamental va deveni o temă de interes maxim pentru toate forțele politice, indiferent că sunt parte a Uniunii Social Liberale, sau nu. USL asigură astfel noi premise pentru un dialog constructiv pe marginea textului care va marca dezvoltarea viitoare a României cu toate forțele politice.

Rămâne desigur de văzut cum vor răspunde acestei invitații la dialog celealte forțe politice. Deja, UDMR și PDL par să conteste comasarea consultării populare pentru aprobarea viitoarei Constituții cu alegerile europarlamentare. Costurile electorale ale unei asemenea poziționări ar putea fi însă extrem de ridicate, în condițiile în care românii au arătat clar că nu mai doresc o Românie dominată de conflicte, iar reforma constituțională este esențială pentru materializarea aspirațiilor legate de o viață mai bună, într-o țară mai stabilă din punct de vedere politic și care beneficiază de o administrație mai eficientă.

În sfârșit, trebuie remarcat că avantajul conex al organizării referendumului pentru aprobarea viitoarei Constituții simultan cu alegerile europarlamentare este acela al asigurării unei prezențe ridicate la vot la scrutinul pentru Parlamentul European. Astfel, de principiu, ca urmare a acestei decizii ar trebui ca viitoarea garnitură de europarlamentari care vor reprezenta România în Legislativul european să fie aleasă de un număr mult mai ridicat de votanți decât dacă scrutinul pentru PE s-ar fi desfășurat de sine stătător. Astfel, este de așteptat ca România să bifeze una dintre cele mai ridicate prezențe la europarlamentare din întreaga Uniune Europeană, element care va întări în mod suplimentar forța reprezentării de care țara noastră de va bucura în Parlamentul European.

În plus, în condițiile unui nivel ridicat de prezență, scad șansele pe care le au partidele extremiste și anti-europene de a obține scoruri peste pragul electoral. Or, ținând cont că  mai peste tot în Uniunea Europeană se anticipează că aceste partide vor profita de prezența scăzută și de nemulțumirea generală a electoratului pe care a lăsat-o în urmă modul în care guvernele europene au gestionat criza, este foarte probabil ca garnitura de europarlamentari pe care România o va trimite în Parlamentul European să fie una dintre puținele care să fie constituită exclusiv din forțe poltiice pro-europene.

Ca urmare, decizia USL de comasare a alegerilor europarlamentare cu referendumul pentru modificarea Constituției este una care poate aduce beneficii de imagine majore pentru România, întârind totodată democrația.