De ce au fost achitaţi Mircea Sandu şi Dragomir în dosarul Universităţii Craiova
După exact un an, a fost făcută publică motivarea deciziei date de Curtea de Apel în cazul dezafilierii Universității Craiova, prin care s-a decis achitarea definitivă a foştilor şefi din fotbalul românesc, Mircea Sandu (ex-președinte FRF) şi Dumitru Dragomir (ex-președinte LPF).
Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, acum fix un an, pe 15 iunie 2017, achitarea fostului preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, şi a fostului preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, în dosarul dezafilierii clubului Universitatea Craiova
Abia acum a venit și motivarea instanței. În motivarea deciziei date în urmă cu un an, pe 15 iunie 2017, se arată: "Curtea constată că, atât în cazul inculpaţilor persoane fizice Sandu Mircea şi Dumitru Dragomir, cât şi în cazul persoanelor juridice Federaţia Română de Fotbal şi Liga Profesionistă de Fotbal, nu au putut fi identificate dispoziţii cuprinse în legislaţia primară (înţeleasă ca lege adoptată de Parlamentul României, sau ordonanţă emisă de Guvernul României) care să reglementeze vreo atribuţie de serviciu în sarcina vreunuia dintre aceşti inculpaţi, cu incidenţă în speţa dedusă judecăţii (…)
Faţă de cele sus-expuse, Curtea va dispune în temeiul art.16 alin.1 lit.b teza întâi cod proc.pen. achitarea fiecăruia dintre inculpaţii Sandu Mircea şi Dumitru Dragomir sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu", potrivit g4media.ro.
Inculpaţii au fost salvaţi de decizia CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară. Mircea Sandu şi Mitică Dragomir fuseseră acuzaţi de DNA că au încălcat statutul FRF, ceea ce reprezintă legislaţie secundară, nu legislaţie primară (lege sau ordonanţă), a scris sursa citată.
Achitarea pe articolul 16 litera b teza întâi înseamnă că “fapta nu este prevăzută de legea penală”, cu alte cuvinte fapta a fost dezincriminată între timp.
Interesant că decizia 405/2017 a CCR prin care a fost dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea de legislaţie secundară a fost luată şi cu votul judecătorului CCR Daniel Morar. Cu alte cuvinte, judecătorul Morar a invalidat un dosar al DNA-ului condus de procurorul Daniel Morar, a mai notat sursa menționată.