De ce brazii de Crăciun aduşi din import miros diferit de cei româneşti

Comercianţii din Bucureşti, dar şi din alte oraşe din ţară au scos deja la vânzare brazi, la preţuri ce pornesc de la 40 de lei şi ajung chiar şi la 1700 de lei, în cazul pomilor importanţi, potrivit Mediafax.

Mulţi dintre cumpărători se plâng însă că brazi aduşi din străinătate sunt mai scumpi şi, în plus, nici nu au un parfum la fel de puternic precum cei de pe plaiurile româneşti. Explicaţia este însă simplă, spun specialiştii: „În primul rând, sunt alt soi decât cel românesc”, a explicat pentru gândul Ovidiu Neacşu, reprezentatul unei firme care se ocupă cu comercializarea de brazi din import.

„Miros şi ei, dar în momentul în care îi băgaţi în casă. Nu vă aşteptaţi ca afară, la 0 sau minus 2 grade, să se simtă miros de cetină. Cei din import se numesc şi sunt o altă specie decât cea pe care noi o considerăm a fi românească. Acesta secretă o răşină puţin diferită şi în alte cantităţi”, a adăugat acesta.

Brazii străini provin, în principal, din Danermarca, Germania, Ungaria sau Austria. „Danemarca este preferată pentru că bradul normandian are cea mai mare valoare comercială”, explică Neacşu. „Acolo există un climat propice pentru că nu este niciodată nici foarte cald, nici foarte frig, iar curentul Atlanticului de Nord aduce o temperatură potrivită pe tot timpul anului şi precipitaţii”, a adăugat acesta, făcând o paralelă cu situaţia din ţara noastră.

„Se pot face brazi şi la noi dar au o valoare comercială extrem de redusă. La clima continentală pe care o avem noi şi temperaturile extreme – foarte cald vara şi foarte frig iarna – nu se poate obţine un brad de calitate. Şi obţinând doar 70% sau 80% brazi de calitate, iar restul brazi nevandabili, nu e o investiţie care să atragă jucători mari din piaţă”, a completat el.

Nici brazii scoşi la vânzare prin Romsilva sau Ocoalele Silvice din ţară nu sunt tocmai o soluţie, susţine Ovidiu Neacşu, care a precizat că, deşi firma pe care o reprezintă a încercat o colaborare cu instituţiile menţionate, aceasta nu a avut succes.

„Noi în fiecare an încercăm să comercializăm şi un procent de brazi româneşti, dar problema este că nu găsim de fiecare dată o cantitate şi o calitate satisfăcătoare”, a explicat el. „Problema este că ceea ce numesc Romsilva şi Ocoalele Silvice sunt de fapt nişte seminţe aruncate pe un teren, acum 10 ani, şi complet neîngrjite. Şi dacă nici soiul nu te ajută foarte mult şi nu ai nici grijă de el, atunci bradul respectiv o să aibă ramuri subţiri, cu cetină foarte galbenă, nu va fi simetric. Asta comparativ cu pomii din plantaţii care se şi fertilizează, se tund şi sunt îngrjiţi pentru a avea o culoare corectă şi o formă corectă”, a explicat Neacşu.