De ce cei privaţi de somn râvnesc la alimente nesănătoase

După un somn perturbat, s-a constatat o activitate crescută în profunzimea creierului, zonă asociată în general cu recompensele şi comportamentul reflex.

Lobii frontali, localizaţi chiar deasupra şi în spatele ochilor, care facilitează autocontrolul, erau mai puţin activi. Descoperirile pot ajuta la explicarea motivelor pentru care cei privaţi de somn sunt mai predispuşi să cedeze tentaţiilor calorice. 

Unul din autorii studiului, Matthew Walker, a explicat: „Ceea ce am descoperit este faptul că zonele creierului responsabile cu gândirea complexă şi luarea deciziilor au fost slăbite de lipsa de somn, în timp ce zonele primare ale creierului care controlează motivaţia şi dorinţa au fost amplificate". Cu alte cuvinte, lipsa somnului privează oamenii de propriul autocontrol şi astfel bunele lor intenţii sunt uşor uitate. Pe lângă asta, cercetătorii au descoperit că după ce au fost privaţi de somn, participanţii au manifestat o poftă mai mare pentru alimentele nesănătoase bogate în calorii. Cu cât erau mai privaţi de somn cu atât mai mare era pofta. În contrast, atunci când se odihneau bine, aceleaşi persoane rezistau mai bine tentaţiei.

Aduceţi-mi hamburgeri!

Acest studiu este ultimul dintr-un şir de cercetări recente care examinează legătura dintre lipsa somnului şi alegerile alimentare proaste. Un studiu realizat pe 13.284 de tineri a descoperit faptul că cei care dorm prost au făcut de asemenea alegeri proaste privind alimentaţia. Similar, un studiu suedez a descoperit faptul că la un bufet, persoanele obosite erau mai predispuse să-şi umple farfuriile (Hogenkamp şi colaboratorii, 2013). 

Asocierea s-a produs chiar de la somn prost până la cumpărături alimentare. Un studiu suedez a descoperit că bărbaţii care erau privaţi de somn au cumpărat, în medie, 9% mai multe calorii decât cei care au avut un somn de noapte odihnitor (Chapman şi colaboratorii, 2013). Aceste rezultate au fost probabil consecinţele situaţiei de luare a deciziilor proaste identificate de studiul realizat de UC Berkeley. S-a crezut că tendinţa de a mânca mai mult după un somn prost avea legătură cu aşa-numitul „hormon al foamei”> grelina. Însă ultimele studii sugerează faptul că pur şi simplu autocontrolul este cel mai important element care îi determină pe cei privaţi de somn să înfulece.

Dr Lauren Hale, autorul studiului realizat pe tineri a afirmat: „Dacă stabilim că este o legătură cauză-efect între somnul cronic şi alegerile alimentare proaste, atunci trebuie să începem să ne gândim la modul în care să introducem mai activ igiena somnului în campaniile de prevenire a obezităţii şi promovare a sănătăţii.”