De ce este timbrul de mediu o variantă corectă și echitabilă

În ultima perioadă, apar tot mai multe voci care susțin o regândire a timbrului de mediu, după doar două luni de la introducerea acestuia. Este, în fond, o tendință specifică spațiului românesc: aceea de a ne afla într-o permanentă schimbare, de a înlocui măsuri noi cu măsuri și mai noi – sau, câteodată, de a le reintroduce pe cele vechi – fără a avea răbdarea să vedem care sunt efectele acestora.

După primele încasări din timbrul de mediul, se pare că impactul măsurii este chiar peste așteptări, iar acesta este un argument destul de puternic pentru a lăsa prevederea să funcționeze în forma actuală.

Există susținători ai ideii includerii timbrului de mediu în prețul combustibililor, măsură deja calificată de ministrul mediului drept neviabilă, din moment ce ar transforma timbrul de mediu într-o taxă de consum. Se poate spune că vocile care susțin o asemenea regândire au o abordare populistă și nerealistă, întrucât nu țin cont de obligațiile României de a se alinia la rigorile UE în domeniul reducerii poluării. Un timbru de mediu în prețul benzinei și motorinei nu ar stimula sub nicio formă vânzarea de autoturisme noi, mai prietenoase cu mediul. De asemenea, în ultimele luni, prețul carburanților s-a stabilizat, iar includerea timbrului de mediu în prețul benzinei și al motorinei ar însemna creșteri de prețuri, directe și indirecte, pentru toți românii. Astfel, toate eforturile de până de a asigura protecția socială ar fi zădărnicite.

Nu în ultimul rând, introducerea unei forme de taxare în prețul benzinei – pe lângă nemulțumirile evidente pe care scumpirea le-ar produce – nu ar ține cont de categoriile de poluare în care sunt incluse autoturismele. Un posesor de autoturism Euro 2 ar fi în aceeași măsură „taxat” precum un conducător de autorurism Euro 5.

Timbrul de mediu, în actuala formulă, este o variantă corectă și echilibrată din cel puțin două considerente: nu impune condiții restrictive pentru românii care nu își permit achiziționarea unui autoturism nou și stimulează, totodată, industria auto internă, oferind predictibilitatea economico-fiscală necesară. Spre exemplu, investiția Daimler în România nu este una întâmplătoare, ci reprezintă tocmai rezultatul eforturilor Guvernului de a oferi un mediu economic stabil și stimulativ.