De ce mai este Ludovic Orban în PNL?
Din păcate, acuzaţiile lui Ludovic Orban tind să urmeze acelaşi traseu precum episoadele mai vechi care l-au avut ca protagonist pe Sorin Roşca Stănescu. Mai precis, conducerea PNL nu pare dispusă în a lua atitudine faţă de criticile gratuite ale unor membri liberali care sunt mai degrabă interesaţi de mize de imagine decât de soliditatea USL şi de continuarea eforturilor de guvernare.
Ludovic Orban este unul dintre cele mai bizare personaje de pe scena politică internă. Spre finalul mandatului lui Călin Popescu Tăriceanu ca prim-ministru, Ludovic Orban şi-a asumat o dizidenţă deschisă în raport cu fostul premier. De la preluarea şefiei PNL de către Crin Antonescu, acelaşi Ludovic Orban a rupt mai vechea relaţie de prietenie cu actual preşedinte liberal, poziţionându-se drept critic al conducerii PNL. În altă ordine de idei, se pare că cea mai confortabilă postură pe care Ludovic Orban şi-o asumă este aceea de critic al puterii din interiorul ei.
În esenţă, o asemenea ipostază poate fi utilă până la un punct. Adică atunci când lansezi critici, ele trebuie să fie totuşi constructive, să conţină alternative, să vorbească despre viziuni noi. Ceea ce nu este încă cazul la Ludovic Orban. Liberalul critică doar de dragul de a critica.
Aşa se face că Ludovic Orban a pus mai nou tunurile pe Victor Ponta. Acesta lansează acuzaţii gratuite şi susţine că Victor Ponta nu este consecvent în programul de guvernare, de aceea ar trebui să îşi dea demisia de onoare. Liberalul precizează că nu vorbeşte în numele Partidului Naţional Liberal.
"Nu am discutat cu preşedintele PNL, este opinia mea personală. De altfel, eu am declarat public că nu mai votez nicio ordonanţă de urgenţă emisă de Guvernul Ponta, pentru că mi se pare scandalos după ce am criticat fostul Guvern, noi să fim campioni la ordonanţe de urgenţă", declară Ludovic Orban.
Liberalul nu exclude posibilitatea ca în viitor să solicite Partidului Naţional Liberal să depună o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta. "Atitudinea premierului a aruncat o lumină extremă de negativă asupra Guvernului şi ne afectează pe toţi! Dacă domnul Ponta şi apropiaţii domniei sale continuă pe această linie, nu este departe momentul în care voi putea propune Partidului Naţional Liberal o moţiune de cenzură împotriva Guvernului", spune Orban.
Punctele de vedere exprimate de Ludovic Orban reprezintă o încalcare flagrantă a protocolului USL. La punctul 1, art.4, protocolul USL prevede: „Conflictele publice între membrii partidelor, precum şi atacurile publice împotriva unor colegi sau a unui partid din Alianţă, nu sunt permise”. În cazul de faţă, circumstanţele sunt agravante întrucât nu este primul caz în care liberalul critică USL.
În mod normal, atitudinea lui Ludovic Orban faţă de Victor Ponta ar trebui să se lase cu excluderea din partid. Astfel de derapaje nu fac decât să afecteze buna funcţionare a coaliţiei de guvernare şi tensionează relaţiile între partenerii din USL. Şi mai grav este însă că frecvenţa apariţiei unor astfel de episoade iniţiate din tabără liberală îşi pot pune într-un final amprenta asupra actului de guvernare, ceea ce înseamnă că nu doar PSD sau PNL decontează ieşirile în decor favorizate de lipsa de disciplina, ci Uniunea Social Liberală în ansamblul ei.
Din păcate, acuzaţiile lui Ludovic Orban tind să urmeze acelaşi traseu precum episoadele mai vechi care l-au avut ca protagonist pe Sorin Roşca Stănescu. Mai precis, conducerea PNL nu pare dispusă în a lua atitudine faţă de criticile gratuite ale unor membri liberali care sunt mai degrabă interesaţi de mize de imagine decât de soliditatea USL şi de continuarea eforturilor de guvernare.
Tolerarea atacurilor vulnerabilizează USL. Angajamentul fundamental al liderilor alianţei este acela al unei bune guvernări care să se traducă în creşterea nivelului de trai pentru toţi românii. Atât timp cât conducerea PNL nu va lua măsuri pentru sancţionarea celor care atacă cu bună ştiinţă Executivul şi pe primul ministru, liberalii vor fi cei care vor deconta electoral acest joc dublu de a fi în acelaşi timp şi la putere, şi în opoziţie.