De ce muzica lui Wagner provoacă uneori dureri de cap

Ascultaţi Wagner şi brusc vă cuprinde o puternică durere de cap? Normal, compozitorul a făcut-o special... Aceasta este concluzia unui articol publicat de British Medical Journal, care la apropierea sărbătorilor oferă, conform tradiţiilor, câteva subiecte 'ştiinţifice-amuzante' cititorilor săi. În articolul de faţă, cercetătorii germani Karl, Anna şi Hartmut Gobel analizează 'Siegfried', opera pe care compatriotul lor a compus-o fiind stăpânit de migrene violente.

Richard Wagner a suferit de numeroase dureri, însă 'cel mai mare blestem' al existenţei sale l-au constituit durerile de cap recurente. Compozitorul a început să lucreze la 'Siegfried' în septembrie 1856. 'Una dintre cele mai rele suferinţe ale vieţii mele s-a instalat', a scris Wagner în Memoriile sale, povestind despre zgomotele asurzitoare ce veneau de la un vecin care se ocupa de cositorit. Se pare că durerea sa s-a transferat muzicii pe care o compunea.

Cercetătorii germani s-au aplecat asupra a două scene din actul I. Prima oglindeşte 'un episod de durere de cap extraordinar de concentrată şi de pătrunzătoare'. Mime, piticul fierar, îşi mânuieşte arma în ritmul unor pulsaţii muzicale din ce în ce mai intense, devenind chiar dureroase. La apogeu, Mime, care nu reuşeşte să făurească o sabie destul de solidă, îşi exprimă disperarea în legătură cu această 'durere fără de sfârşit'.

În ceea ce priveşte scena 3, aceasta evocă 'aura' resimţită de numeroase persoane migrenoase. O linie melodică pulsatilă, potrivit cercetătorilor germani, susţinută de 'un motiv subdiacent în zig-zag' îl acompaniază pe Mime care-şi cântă detestarea faţă de 'lumina respingătoare'. Potrivit autorilor studiului, 'textul exprimă perturbările vizuale tipice în timpul aurelor migrenoase'. 'Muzica ilustrează acest lucru', imitând pulsaţiile caracteristice migrenelor, conchid oamenii de ştiinţă.

Pulsaţiile percepute în timpul aurelor migrenoase au o frecvenţă medie de 17,8 herzi, potrivit cercetătorilor. Or, datorită măsurilor în trei timpi, instrumentele responsabile pentru 'pulsaţiile muzicale' din scena 3 ajung la rândul lor la o frecvenţă de 16 hertzi, pentru ca tempo-ul să fie la fel de rapid ca cel cerut de Wagner, conchid oamenii germani de ştiinţă.