De ce nu a existat dezbatere pe tema Roşia Montană timp de 15 ani?

Din moment ce în tot acest răstimp nu a existat cu adevărat o dezbatere propriu-zisă pe tema Roşia Montană, tăvălugul opţiunilor pro sau contra proiectului s-a urnit în momentul în care actualul guvern a decis să o readucă în atenţie. O abordare cât se poate de legitimă fiindcă vorbim despre un proiect care se traduce în beneficii economice şi sociale de prim rang.

Iniţierea discuţiei de către primul ministru nu înseamnă însă că Victor Ponta trebuie să poarte responsabilitatea deciziei privind Roşia Montană. Fiindcă, în cele din urmă, este un proiect de anvergură ce reclamă asumarea lui de către o majoritate parlamentară, în urma dezbaterii şi dialogului fireşti. În consecinţă, dezbaterea în Legislativ trebuie încurajată pentru a conferi legitimitatea necesară deciziei, oricare ar fi aceasta. De aceea, cei care se antepronunță nu fac parte din soluție, ci din problemă.

A vorbi despre poziţionările distincte ale liderilor şi a pune exclusiv pe seama lipsei actuale de consens a partidelor impasul investiţiei de la Roşia Montană reprezintă o abordare superficială. Înainte de a genera contradicţii între liderii politici, proiectul minier a trecut prin alte guvernări, prin mâinile altor miniştri şi premieri, fără ca vreunul să-şi asume decizia de a-l prezenta public astfel încât să fie generată o dezbatere autentică în care părţile implicate să îşi poată exprima opţiunile împotriva sau în favoarea acestuia.

În acest context, nevoia unei dezbateri parlamentare care să dubleze dezbaterea socială este în acelaşi timp esenţială şi necesară. La mijloc este o clarificare utilă în sensul asumării în cele din urmă a unei poziţii fără echivoc în privinţa exploatării de la Roşia Montană, de către Parlament, ca for suprem al democraţiei în care reprezentanţii aleşi de popor au responsabilitatea unui vot.

În ultimele zile asistăm însă la o deturnare a dezbaterii în care vocea Pieţei Universităţii sau cea a minerilor grevişti de la Roşia Montană sunt puse în surdină de conflictul politic. În altă ordine de idei, interesul imediat al unor dintre liderii politici este acela de a capitaliza electoral această polarizare. Iar accentul este mutat de la orizontul real de aşteptare al românilor către mizele politice ale unor liderii. Din păcate, această abordare nici nu va lămuri tema exploatării de la Roşia Montană şi nici nu contribuie în niciun fel la clarificarea cetăţenilor care aşteaptă o decizie concretă, nu o retorică ancorată în interese de imagine.