De ce nu se modifică regimul fiscal din România

În ciuda zvonurilor, apariția de noi taxe sau impozite nu este stipulată în documentul convenit cu FMI, fiind vorba doar de măsura introducerii unor accize pentru alcool și produsele de lux, necesară pentru acoperirea cheltuielilor generate de aplicarea scăderii TVA pentru pâine și produsele de panificație de la 24% la 9%.

Ministerul Finanțelor Publice a subliniat într-un comunicat de presă că o creștere economică sănătoasă poate fi susținută, în contextul negocierilor cu instituțiile internaționale, în primul rând prin prioritizarea investițiilor și găsirea de soluții pentru eficientizarea sistemului de impozitare a muncii.

Și Ministerul Sănătății a comunicat oficial zilele trecute că sprijină întru totul unitatea decizională de la nivelul Guvernului, subliniind că există o încredere completă în modul în care MFP administrează politicile fiscale.

Conținutul noii scrisori de intenție cu FMI stipulează mai multe modalități prin care reformele din domenii precum sănătatea, transporturile, sectorul energetic, absorbţia fondurilor UE și continuarea restructurării companiilor de stat vor fi susținute, dar acestea au la bază dorința de asigurare a echilibrelor macroeconomice sustenabile și de continuare a creșterii economice.

Mesajul transmis de Guvern este că scopul în sine al acordului cu FMI reprezintă consolidarea poziției României ca stat cu evoluție constantă, atât din punct de vedere economic, cât și politic și geopolitic, și că nu se dorește sub nicio formă blocarea mediului privat și îngreunarea vieții cetățenilor.

Finalizarea negocierilor cu partenerii internaţionali - Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială - reprezintă un succes al României, care reușește astfel să mențină încrederea mediilor financiare internaţionale şi a investitorilor străini în politicile macroeconomice ale Guvernului.

Totodată, MFP a anunțat că nu există măsuri prin care ar crește fiscalitatea pentru PFA-uri şi drepturi de autor. De asemenea, contribuțiile la asigurările de sănătate nu vor crește pentru persoanele cu venituri mari, care au în întreţinere membri ai familiei, aceasta fiind o informație care nu este prevăzută în scrisoarea de intenție către FMI.

Într-adevăr, se are în vedere introducerea CASS în cazul veniturilor obținute din chirii de persoanele fizice, dar această măsură este un pas asumat în vederea lărgirii bazei de contribuție, fiind o decizie care va permite plata contribuțiilor pentru sănătate de către persoane care obțin venituri și din alte surse decât cele de natură salarială – în acest caz de către persoanele care câștigă bani din chirii.

Ideile vehiculate în presă se încadrează perfect în categoria unei campanii de distrugere a credibilității argumentelor prin care este explicată necesitatea unui acord cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Atacul la adresa Guvernului, prin care se încearcă acreditarea ideii că în România se schimbă regimul fiscal şi cresc taxele şi impozitele, este bazat pe informații din surse neoficiale, cel mai probabil intoxicări coordonate de competitorii politici ai Uniunii Social Liberale.

De exemplu, impozitarea diferențiată a proprietăților în funcție de utilizarea acestora este o prevedere din trecut, asumată prin scrisorile precedente către FMI și care doar a fost menținută de dragul eficienței și al continuității.

În același timp, realitatea este una mult mai avantajoasă pentru IMM-uri. Pe lângă măsura foarte utilă pentru companiile din domeniul panificației de reducere a TVA la 9% pe tot lanțul de producție, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat și faptul că se dorește actualizarea procesului de rambursare a TVA la zi pentru firmele ce se încadrează în termenul legal de 45 de zile. Acești bani sunt întorși în circuitul economic prin intermediul agenților economici, fiind o infuzie de capital foarte utilă pentru sprijinirea mediului de afaceri și pentru încurajarea noilor investiții.

Taxele și impozitele nu vor crește în urma acordului cu FMI, iar până la aprobarea scrisorii de intenție și a memorandumului de către autoritățile române, boardul FMI și consiliul ECOFIN al Uniunii Europene, orice discuție pe subiect este doar una generatoare de haos, care avantajează în mod neonest interesele forțelor politice din Opoziție.

Profitând așadar de teama românilor de organizațiile financiare internaționale, alimentată de propaganda bombastică privind interesele obscure privind soarta țării, lideri ai PDL și ai PMP au ieșit în față pentru a pune gaz pe un foc care nu există, cu speranța că totuși vor avea oportunitatea să ajungă din nou la butoanele puterii și sub manetele instituționale ale președintelui Traian Băsescu.

Andreea Paul și Eugen Tomac au realizat cuplul perfect nepotrivit pentru a critica niște măsuri numărate printr-un procedeu similar cu cel folosit de Roberta Anastase când a contorizat voturile la legea pensiilor.

S-ar părea că tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, impozitarea pensionarilor și majorarea TVA de la 19% la 24% au fost decizii susținute cu toată inima de reprezentanții celor două tabere atunci când acestea au fost asumate de Traian Băsescu, dar majorarea accizelor la alcool și la produsele de lux generează o panică generală printre democrat-liberali - probabil datorită impactului major pe care îl au aceste decizii asupra propriului stil de viață.