De ce nu vorbește Băsescu de creșterea economică sau de triplarea ratei de absorbție a fondurilor europene

Aflat în plină campanie electorală, pentru partidul prezidențial, președintele Traian Băsescu a ieșit de câteva ori în ultimele săptămâni pentru a critica guvernul condus de Victor Ponta.

Nimic nu-i este pe plac președintelui în activitatea guvernamentală. De la șomaj și până la domeniul absorbției fondurilor europene sau construcția de autostrăzi, peste tot Traian Băsescu a găsit motive de critici aspre.

Ultima intervenție din această serie s-a petrecut luni seara când, președintele a ieșit pentru o ”scurtă” declarație de presă în fața națiunii şi pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la creșterea ratei șomajului, scăderea investițiilor străine și modul aparent nesatisfăcător în care cabinetul condus de Victor Ponta ar gestiona procesul de negociere a Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană pentru exercițiul bugetar 2014-2020 al Uniunii.

Trebuie remarcat însă că, deși extrem de dure, criticile președintelui sunt complet nesusținute de realitate și, pe alocuri, se bazează chiar pe manipulări grosolane. Un exemplu în acest sens este legat de modul în care președintele a prezentat situația șomajului, utilizând date statistice care nu au nicio legătură cu modul în care se calculează acest indicator. În realitate, metodologia de calcul pentru șomaj are un caracter unitar la nivelul Uniunii Europene și este elaborată de Biroul Internațional al Muncii.

Mai mult, conform datelor oficiale, România stă destul de bine la capitolul șomaj, cu o medie care se află mult sub cea europeană. Creșterea de moment a numărului șomerilor se datorează absolvenților care nu au reușit să își găsească un loc de muncă și care urmează să fie luați în evidența oficiilor forțelor de muncă. Există însă suficiente motive de optimism pentru ca această creștere să fie doar una temporară.

România a intrat în ultimul an de zile pe un trend de creștere economică consolidată. După ce în primul trimestru al anului 2013 economia românească a reușit să se situeze pe locul al treilea al podiumului european în raport cu rata de creștere, tendința pozitivă a continuat și în trimestrul al II-lea.

Evoluția pozitivă a economiei românești a fost de altminteri remarcată de organismele financiare internaționale. FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană au dat un semnal clar de încredere în politicile guvernamentale și în capacitatea acestora de a susține trendul pozitiv al economiei, prin recent încheiatul acord de împrumut stand-by. Mai mult, pornind de la datele economice înregistrate de statistică, atât FMI cât și reputate case de analiză și prognoză financiară și-au îmbunătățit în mod repetat anul acesta previziunile legate de evoluția economiei românești. Astfel, de la o creștere prognozată inițial la 1,6%, există perspective foarte serioase ca aceasta să se apropie de 3 procente, în condițiile unei producții agricole record, dar și a ritmului tot mai ridicat de absorbție a fondurilor europene.

În acest domeniu, aspru criticat de președinte, Cabinetul Ponta a reușit ceea ce nu au reușit guvernele precedente în șase ani de zile. Grație eforturilor de a reașeza sistemul de gestiune pe baze corecte și eficiente, majoritatea programelor suspendate de către Comisie au fost deblocate, iar ritmul de absorbție s-a majorat spectaculos.

Ca urmare, fondurile europene sunt la maximul istoric, atât ca rată (care a depășit 21% la mijlocul lunii august) cât și ca bani efectiv atrași. În doar o lună, iunie-iulie, guvernul a atras mai multe fonduri decât guvernele Boc în patru ani.

Mersul pozitiv al economiei românești din ultima perioadă a atras atenția piețelor financiare internaționale și a marilor investitori străini. Multe nume mari, cum ar fi Daimler, Huawei, ZTE sau Bosch și-au anunțat intenția de a-și extinde afacerile în România.

Președintele nu spune nimic despre toate aceste realități, ba dimpotrivă, încearcă să le manipuleze pentru a crea false îngrijorări. Realitatea este însă cu totul alta. Mersul pozitiv al economiei, reintrarea țării noastre pe harta marilor investiții străine și ritmul crescut al absorbției fondurilor europene creează perspective optimiste pentru reducerea șomajului și crearea de locuri de muncă din ce în ce mai bine plătite.

Jocul pe care Traian Băsescu îl face are o miză care depășește simpla bătălie politică. Intrând pe terenul tehnocrațiilor și încercând să interpreteze după bunul blac indicatorii economici și sociali, președintele face mai mult decât să încerce să lovească în cabinetul USL.

Declarațiile sale sunt făcute de la tribuna Palatului Cotroceni și, chiar dacă a devenit clar pentru oricine în ultima perioadă că Traian Băsescu mai este președinte doar cu numele, piețele financiare sunt sensibile la comentariile oficialilor. Iar faptul că deținătorul celei mai înalte funcții în stat prezintă o perspectivă aproape apocaliptică asupra economiei românești nu ajută deloc credibilitatea pe care România o are pe aceste piețe.

Mai mult, chiar dacă guvernul își vede liniștit de treabă în ciuda atacurilor lui Traian Băsescu, ieșirile sale au darul de a induce impresia falsă a unei stări conflictuale. Or, instabilitatea politică este ceva de care investitorii se feresc ca ”dracul de tămâie”.

Altfel spus, de dragul PMP și al Elenei Udrea, căreia încearcă să îi facă pârtie spre fotoliul prezidențial, Traian Băsescu se joacă de o manieră iresponsabilă cu viitorul economiei românești și bunăstarea noastră, a tuturor.