De ce numărul de secții din străinătate este o temă falsă?

Votul românilor din Diaspora din turul I al alegerilor prezidențiale a fost deja întors pe toate părțile. Problema a fost verificată din toate perspectivele posibile. Concluzia este mult mai simplă decât se vrea a fi: formularele anti-fraudă au încetinit procesul de vot  la până peste 8 min/votant.  

Gândiți-vă puțin: ai un formular cu tot felul de date pe care trebuie să-l completezi, în secție, să-l semnezi și să-l depui. Te treci pe listă, semnezi din nou, după care iei ștampila, te bagi într-una din cele 2 cabine de vot, pui ștampila, ieși din cabină, pun votul în urnă și ieși. Multiplicați procesul cu 160.000 de români care au votat în primul tur în toate secțiile din străinătate.

Citeşte şi: Alegeri prezidenţiale 2014. 800.000 de buletine de vot sunt pregătite pentru secţiile de votare din diaspora

Enorm de mult timp s-a dus pe printarea de formulare, pe completarea lor, pe semnarea și depunerea lor. Procesul de vot efectiv nu a durat atât de mult. Cozile s-au format pentru că au fost puțini oameni în secțiile de votare (reprezentanții partidelor sunt absenți în multe secții din Diaspora), pentru că formularul anti-fraudă și vot multiplu ocupă foarte mult timp de completat și semnat și pentru că numărul cabinelor de vot este mult prea mic.

Numărul de secții din străinătate este o temă falsă acum. De ce? Pentru că dacă erau milioane de români care se prezentau la vot în străinătate atunci numărul de secții era coordonat cu această prezență. Nu putem reduce la absurd. Numărul de secții și circumscripțiile electorale se stabilesc în urma prezenței înregistrate la ruda anterioară de alegeri. Este simplu. Ceea ce nu spune nimeni este  că România nu știe în  momentul de față câți români sunt în străinătate. Singurele cifre pe care tu, stat, îți poți baza infrastructura electorală sunt cifrele de la alegerile precedente. Nu există nici un fel de cercetare care să-ți releve, fără urmă de îndoială că în momentul noiembrie 2014 în străinătate sunt 3 milioane de români.

Mai departe. Un alt lucru pe care lumea nu îl conștientizează și lasă mult loc de interpretare și manipulare este că numărul de secții crescut va echivala cu un vot mai numeros din Diaspora. Greșit. Noi nu știm unde să înființăm aceste secții. Comunitățile de români sunt volatile, prezența la vot fluctuează. Dacă înființezi 100 de secții noi în Franța, nu ai efectiv de unde să știi unde sunt concentrațiile de români, în centru, în Vest, în Sud sau în  Nord.

Citeşte şi: Cum își jignește Iohannis aliații, preocupat să fugă de dezbaterea cu Ponta

Singurele lucruri de care poți să fii sigur atunci când organizezi alegerile în Diaspora este că românii vor veni la vot. Estimarea prezenței din turul 2 se va face în funcție de prezența de la turul 1. Spre exemplu dacă la turul 1 am avut 160.000 de români la vot, în turul 2 este posibil să avem cca. 200.000 de votanți. Să spunem că această formulă este corectă. Avem o infrastructură suficientă pentru a facilita votul pentru 200.000 de români?

Având în vedere că formularele faimoase deja pe care românii trebuie să le completeze pentru a vota se pot găsi pe net și se pot completa înainte de a intra în secție trei sferturi din problemă sunt rezolvate. Prin suplimentarea numărului de cabine rezolvi practic și problema de celeritate. Câte 7, românii vor vota în turul 2 în toate secțiile din străinătate. În unele cazuri, timpul total de vot pe secție se poate, teoretic să fie de 3 ori mai mic decât în primul tur. Deci pot vota de trei ori mai mulți români în anumite secții.

MAE a anunțat inclusiv prin vocea lui Meleșcanu că aceste măsuri vor fi luate. Este evident că infrastructura de vot pentru 3 milioane de români din Diaspora este insuficientă. Dar de unde știm că sunt 3 milioane de români în Diaspora?

Atenție, cei mai mulți dintre românii care au plecat din țară în ultimii 5 ani nu au nici un fel de act de rezidență care să fie înregistrat la autoritățile din România sau din străinătate. Acești români ies pur și simplu din evidențe. Numele lor apare, foarte frumos, pe listele electorale permanente din România, unde nu vin să voteze, din motive evidente.

În concluzie este nevoie de o restructurare din rădăcini a sistemului de vot. Este nevoie de vot prin corespondență dar cu eliminarea tuturor suspiciunilor de fraudă. (în 2009, la Paris s-a înregistrat un vot la 13 secunde, probabil s-a votat prin ridicare de mână ca în Parlament).