De ce plâng in mod nedrept companiile energetice

Vânzarea de energie la preţuri reglementate pentru populaţie, care sunt mai mici decât cele din piaţă, a ajuns subiect de dispută între cei mai ieftini producători de energie din România şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE). După decizia luată la finalul anului trecut de ANRE în legătură cu componența și costurile la care se formează coșul energetic destinat populației, conducerile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica au declarat că sunt nemulțumite de hotărârile luate de autoritatea de reglementare.

Astfel, pe data de 16 ianuarie, Hidroelectrica a dat ANRE în judecată pentru a cere anularea actului administrativ, același lucru fiind făcut, opt zile mai târziu, şi de Nucleareletrica. Reprezentanții ambelor companii afirmă că noile tarife reglementate vor cauza pierderi de zeci de milioane de euro, din moment ce costurile stabilite de ANRE ar fi mult sub costurile de producție. Totodată, Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la ambii producători de energie electrică, a înaintat Consiliului Concurenţei o altă plângere, legată de preţul prea mare al apei uzinate folosită de Hidroelectrica la producţia electricităţii.

Toată acestă situație a pornit de la decizia ANRE de anul trecut conform căreia populaţia va fi alimentată, începând cu 2014, în regim reglementat doar cu energie furnizată de Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, care reprezintă cei mai ieftini producători autohtoni. În plus, ambele companii vor contribui cu o cantitate mai mare de energie decât în 2012, la un preț mai mic. În cazul Hidroelectrica, ANRE a stabilit pentru 2014 o cantitate de 5,3 TWh, față de 3,9 TWh anul trecut, la preţul de 115 lei pe MWh (faţă de 125 de lei în 2013 - n.r.). În paralel, Nuclearelectrica va trebui să livreze o cantitate de 3,7 TWh, la preţul de 145 de lei pe MWh.

Conform surselor din interiorul Hidroelectrica, costul de producție al energiei electrice este în realitate mult mai mare decât cel luat în calcul de ANRE. Potrivit lui Remus Borza, care a deținut funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica până în decembrie 2013, producătorul de energie are un cost total de producție de 160 de lei pe MWh, în mare parte datorat costului apei uzinate. Tot Borza susține că această diferență de circa 45 de lei pe MWh între costuri și tarifele stabilite de ANRE va genera pierderi de aproximativ 30 de milioane de euro.

Și totuși, dacă avem în vedere realitățile de pe piața energiei electrice din România, vedem că reprezentanții Hidroelectrica și Nucleareletrica nu au dreptate. Decizia ANRE de a arunca din coșul de energie reglementată producatorii pe carbune și gaze s-a datorat liberalizării pieței energiei electrice, care în cazul consumatorilor industriali, a început de la 1 ianuarie. Firmele cu peste 50 de salariaţi au fost astfel obligate să încheie până la finalul anului trecut contracte de energie pe piaţa liberă, unde prețurile celor de la Hidroelectrica și Nucleareletrica rămân cele mai scăzute. În paralel, trebuie să avem în vedere că pachetul reglementat de cei de la ANRE se referă doar la consumatorii casnici.

Cu alte cuvinte, indiferent de raportul dintre costul MWh stabilit pentru coșul energetic și costurile unitare de producție, mare parte a profiturilor Hidroelectrica și Nucleareletrica va fi realizată din energia livrată consumatorilor industriali. Faptul că piața energetică dereglementată este un oligopol în care cele două companii au cea mai bună ofertă înseamnă că cei doi coloși energetici își vor lua partea leului, din moment ce au putut face producătorilor industriali ofertele cele mai joase. Asta se traduce desigur în profituri de zeci de milioane de euro, mai ales că , între timp, din sistem au fost eliminați așa numiții "băieţi deştepţi".

În realitate, cei de la Hidroelectrica și Nucleareletrica se plâng că profiturile le vor fi diminuate de o decizie legitimă a ANRE, prin care autoritatea vrea să scadă impactul dereglementării sectorului energetic asupra populației. Desigur, un cost mai mic pentru populație însemnă și un profit mai mic pentru producător, dar cea mai mare parte a profitului de la Hidroelectrica și Nucleareletrica va fi realizat în 2014 din contractele de livrare pentru consumatorii industriali. Pentru cei care își mai amintesc situația de acum câțiva ani, acestă schimbare este îmbucurătoare.

Până la demararea procedurii de insolvență, pierderile care au dus Hidroelectrica pe minus au fost cauzate în mare măsură de "băieții deștepți", care primeau energie la preţuri mult sub costul de producţie. Potrivit unui raport realizat de fostul administrator judiciar al companiei, Hidroelectrica a pierdut 1,1 miliarde de euro în perioada 2006 – 2012 ca urmare a mai multor contracte păguboase. Existența acestui mecanism de căpușare a însemnat că, în practică, Hidroelectrica a subvenționat în mod indirect anumiți clienți, vânzându-le acestora energie electrică la prețuri sub nivelul pieței sau achiziționând de la aceștia la prețuri peste nivelul pieței. Pentru a înțelege cât de tare s-a modificat situația la Hidroelectrica trebuie să adăugăm doar că producătorul energetic a realizat un profit brut de peste 680 de milioane de lei în primele nouă luni ale lui 2013, după pierderi de 508 milioane de lei, în 2012. Până la restructurarea companiei, băieţii deştepţi făceau profituri de zeci şi sute de milioane de euro în timp ce populația plătea din ce în ce mai mult pentru energia electrică.

În orice economie, consumul cel mai mare de energie electrică este realizat nu de populație, ci de consumatorii industriali. De aceea și profiturile cele mai mari din sectorul energetic sunt datorate contractelor cu agenți economici, nu cu persoane fizice. Deciziile luate de ANRE la finalul lui 2013 nu sunt de natură să afecteze decât marginal profiturile înregistrate de Hidroelectrica și Nucleareletrica în relația cu clienții lor din zona industrială, unde companiile câștigă. În schimb, noul coș de energie reglementată este construit în sprijinul populației, mai ales că țara noastră încă are probleme în ceea ce privește eficiența energetică și, implicit, în ceea ce privește costurile pe care românii trebuie să le suporte din acest punct de vedere. În schimb, după ani în care au făcut jocurile speculatorilor de pe piață, Hidroelectrica și Nucleareletrica se plâng acum în mod nejustificat că populația va plăti un preț prea mic în raport cu nevoia lor de a-și maximiza profitul.