De ce primeşte România refugiaţi. Explicaţiile lui Dacian Cioloş pentru un cetăţean din Cluj

Bărbatul se afla în fața Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, unde șeful Guvernului și vicepremierul Vasile Dîncu au venit într-o vizită și a strigat mesaje precum "Să vă fie rușine" și "Nu islamizării României". "De ce se expune România la așa ceva dacă poporul român e împotriva islamizării și primirii acestor cote de refugiați?", a întrebat protestatarul, la sosirea la muzeu a delegației guvernamentale.

La ieșirea din clădirea muzeului, premierul Dacian Cioloș s-a oprit pentru a sta de vorbă cu acesta, explicându-i că decizia primirii de refugiați a fost luată de statul român împreună cu alte țări din Uniune. "Autoritățile din România au luat o decizie, împreună cu toate celelalte state membre ale UE, de unde România primește bani, unde românii pot să se ducă la muncă. Toate țările acestea membre au luat o decizie, să primească un anumit număr de emigranți. Românii au primit câteva zeci, asta nu are nimic de-a face cu Constituția", a răspuns Cioloș.

Șeful Executivului a declarat și că România are în mod egal obligații și drepturi în comunitatea europeană. "România face parte din UE și are niște drepturi, cum e dreptul de a munci în celelalte țări, dreptul de a primi fonduri pentru investiții (...) și are niște obligații. România și-a asumat, împreună cu celelalte țări. În timp ce celelalte țări primesc zeci sau sute de mii de emigranți, România s-a angajat la câteva sute și din care a primit acum zece-cinsprezece. Despre asta e vorba", i-a spus premierul protestatarului, la Cluj Napoca.

Au aterizat pe Otopeni, cu o cursă care i-a adus din Atena. Cei 15 sunt din Siria şi Yemen şi vor sta într-un centru din Galaţi.

Cei 15 refugiaţi au ajuns în România cu un avion de linie de la Atena. Pe aeroportul Otopeni au fost îndrumaţi, în grabă, spre o dubă care i-a dus la centrul din Galaţi, care le va fi casă în următoarele luni.

Ermina Mihai, purtător de cuvânt al IGI: „Grupul celor 15 persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională este compus din zece tineri şi o familie formată din părinţi şi copii minori”.

Cei 12 adulţi şi 3 copii vor fi amprentaţi, fotografiaţi şi vor primi documente de identitate. Pe lângă cazare, vor primi dacă fac cerere si o alocaţie de hrană de zece lei pe zi, dar şi bani pentru îmbrăcăminte.

În centrul de Galati, refugiaţii au o cameră de rugăciune, dar şi o sală de sport.

Refugiaţii au dreptul să circule liber în oraş. Însă ei trebuie să respecte programul centrului care este între orele 6.00 şi 22.00. În cazul în care vor să părăsească oraşul, ei trebuie să obţină aprobarea conducerii instituţiei care îi găzduieşte. Dacă nu respectă aceste reguli ei pot fi excluşi din Centru.

Locuitorii nu sunt chiar încântaţi de noii vecini. „Mi-e teamă puţin, dar în acelaşi timp avem şi autorităţi care trebuie să aibă grijă. Şi ei, săracii, sunt oameni!”

Procedura spune că refugiaţii fac cerere pentru azil, însă nu îşi pot alege ţara în care să meargă. Abia după o perioadă petrecută în ţara în care au fost repartizaţi vor ajunge în faţa unei comisii care le va da sau nu dreptul de a circula liber prin Uniunea Europeană.

Leonard Orban, consilier prezidenţial pentru Afaceri Europene, preluare din „Jurnalul de Seară”: „Recent, acum două zile, a fost o decizie a Curţii de Justiţie a UE care foarte clar a statuat faptul că refugiaţii nu au dreptul să-şi aleagă ţara la care să se îndrepte”.

Capacitatea centrului de la Galați este de 250 de locuri. În acest moment, doar 25 de refugiaţi sunt cazaţi aici, zece dintre ei dinaintea crizei. Anul trecut, la Galaţi au fost găzduiţi 130 de solicitanți de azil. Cei mai mulți veneau din Siria, Afganistan, Republica Moldova, Algeria, Irak și Iran.