De ce se teme PDL de discuţiile cu USL pe teme economice?
Reprezentanţii PDL dau din nou dovadă că fug de asumarea responsabilităţii în ceea privește afirmațiile pe care le fac şi măsurile pe care le propun. Sfârşitul săptămânii trecute i-a făcut pe cei de la PDL să iasă şi să dea lecţii de economie actualului executiv, precizând chiar şi o serie de măsuri economice, printre care și reducerea cotei unice la 12%.
Deşi o măsură fantezistă care nu are nicio legătură cu realitatea economică a României, premierul i-a invitat la dialog pe cei de la PDL pentru a discuta despre măsurile economice care pot fi luate, astfel încât să se găsească cele mai bune soluţii. Acum, cei de la PDL au dat-o la întors. Motivul principal este că mai au nevoie de timp pentru a discuta în cadrul partidului, iar după ce partidul și-a exprimat opțiunea, abia atunci vor da un răspuns.
Confruntaţi cu o situaţie la care nu se aşteptau, aceea de a fi invitaţi să îşi prezinte ideile, cei de la PDL s-au panicat. Dacă ar fi avut măsuri serioase şi nu doar simple populisme, care nu ar face decât să îngroape economia românească, atunci ar fi acceptat direct. Faptul că PDL a dat înapoi cu privire la discuţia pe teme economice este evident. Discursul pedelist nu este unul bazat pe fapte reale, pe cifre concrete, ci pur şi simplu este o manipulare a opiniei publice şi o intoxicare a spaţiului public cu tot felul de minciuni.
Ajunși în opoziţie, cei de la PDL au găsit „elixirul magic” al creşterii economice şi al măsurilor viabile pentru economia românească. Însă, de fiecare dată când s-a pus problema să participe la dezbateri cu privire la măsuri sau proiecte importante pentru România, au dat înapoi. Aşa a fost şi în cazul revizuirii Constituţiei, dar şi în cazul regionalizării. Reacția lor în aceste două cazuri a fost aceeași: nu suntem de acord. De ce? Nici ei nu știu. Singurul lucru de care sunt siguri este că trebuie să fie tot timpul împotriva guvernului.
Disperarea a putut fi citită şi pe profilul de Facebook al lui Sebastian Lăzăroiu care, neştiind alt mod de a comunica decât reţelele de socializare, a simţit cum împreună cu al său „stăpân” de la Cotroceni sunt izolaţi pe scena politică. Un dialog între PDL şi USL ar face ca partidul – fundaţie Mişcarea Populară să „latre” degeaba, fără a fi băgat în seamă de nimeni. Lăzăroiu îi avertiza pe cei din PDL să nu cadă în capcana USL-ului. Care capcană? Cea a dialogului între partidele parlamentare? Cea a dezbaterii unor probleme importante pentru România?
Speriaţi de gândul de a fi excluşi din dezbaterea publică, cei de la nou-înfiinţatul partid de consilieri prezidenţiali au început să strige în gura mare și din toate puterile pe unde apucă, să îşi dea Victor Ponta demisia. Este normal ca acum când se apelează la un tip de guvernare bazat pe dialog să fie înspăimântaţi. PDL nu a ştiut ce înseamnă dialog cu celelalte partide parlamentare în toţi anii de guvernare, iar acest element de noutate adus în politica de după 2009 de USL îi face să fie circumspecţi. Tendinţele de deținere a puterii în totalitate pe care le-au avut și le au în continuare cei de la Cotroceni, alături de fostul partid prezidenţial, nu îi lasă să vadă că în Occident aceste porniri nu sunt acceptate. Ei preferă mai mult o guvernare care să ignore care opoziţia decât una care să vrea dialog și nu război.