De ce vrea Antonescu ruperea USL – câteva explicații simple

Ecourile ședinței de plen de marțea trecută încă se fac simțite în politica românească, ca o veritabilă furtună ce are capacitatea de a modifica linia țărmurilor pe care le lovește. Cu toate acestea, evenimentul politic al săptămânii trecute rămâne apariția înregistrării ședinței Biroului Politic Național al PNL. Acolo, Crin Antonescu le face colegilor din conducerea partidului o analiză a situației în care se află în prezent liberalii din cauza evenimentelor de la Camera Deputaților. Liderul liberal le-a cerut liberalilor de la vârful PNL sfaturi în legătură cu ce strategie trebuie adoptată pentru a minimaliza efectele scandalului asupra sa și a partidului pe care îl conduce, în același timp susținând nevoia de a arunca întreaga vină pe colegii din PSD și pe premierul Victor Ponta.

Urmare a apariției acestei înregistrări, luni am avut o zi politică extrem de agitată, în care ambii lideri marcanți ai USL s-au contrat public, totul pornind de la miciunile, dovedite de altfel, pe care liderul PNL le-a spus în legătură cu modificările la Codul Penal şi la proiectul de lege privind amnistia. În esență, Crin Antonescu vrea ca românii să creadă că el nu știe ce a semnat în calitate de Președinte al Senatului și că vina întregii situații stă pe umerii colegilor din PSD.

Şi ca și cum minciunile spuse public nu ar fi fost suficiente, întrebat dacă este iminentă o rupere a USL după Anul Nou Crin Antonescu a răspuns: "Dacă genul acesta de lucruri continuă, mă tem că da". Presupunând că acestă afirmație conține recunoașterea faptului că președintele PNL dorește ruperea USL, atunci întrebarea care se pune este ce motiv ar avea Crin Antonescu să vrea ruperea Uniunii, acum când mai avem mai puțin de un an până la alegerile prezidențiale

În primul rând, visul politic al lui Crin Antonescu a fost întotdeauna acela de a deveni președinte al României. Dacă analizăm întreaga sa carieră politică, care uneori conține o serie de decizii și poziționări publice aparent ciudate, atunci acest fapt devine cât se poate de clar. Or, în contextul în care celălalt co-președinte al USL, liderul PSD Victor Ponta, se menține la un scor de încredere net superior lui Crin Antonescu, este greu de crezut că liderul liberal se va mai putea prezenta mult timp în postura de candidat legitim al USL la alegerile din decembrie 2014.

Recent, pe piață au apărut trei sondaje de opinie în care este măsurată atât încrederea românilor în anumite personaje publice din politică cât și intenția de vot la alegerile prezidențiale. Astfel, în analizele celor de la CSCI și CSOP, Crin Antonescu nu este întrecut la capitolul încredere doar de Victor Ponta ci și de Traian Băsescu. Asta demonstrază că, dincolo de cum se clasează față de colegul de alianță, Crin Antonescu este la egalitate cu un președinte al României care se află în cel de-al nouălea an de mandat și de al cărui nume se leagă cea mai dură tăiere de salarii și pensii din ultimii ani.

Mai mult, un sondaj realizat de cei de la INSCOP relevă alte câteva informații semnificative despre șansele lui Crin Antonescu de a ajunge la Palatul Cotroceni. Mă refer la datele care măsoară intenția de vot a românilor la alegerile prezidențiale. Astfel, la întrebarea despre votul în primul tur al prezidențialelor, românii l-au plasat pe președintele PNL în spatele lui Victor Ponta, în contextul în care întrebarea era una deschisă și 23% dintre cei chestionați au rămas nehotărâți. De asemenea, în confruntările ipotetice pentru turul doi, Crin Antonescu nu l-ar putea învinge decât pe Cătălin Predoiu, care are o notorietate extrem de scăzută. Urmare a datelor oferite de aceste sondaje, liderul PNL ar trebui să înțeleagă că, dacă actuala situație se va menține până la alegeri, șansele sale de a ajunge la Cotroceni sunt aproape inexistente.

Crin Antonescu mai înțelege de asemenea un alt lucru simplu, şi anume că liderul care va rupe USL-ul își aumă un mare risc electoral. Așteptările românilor în ceea ce privește Uniunea Social Liberală sunt încă foarte mari și, în cazul unei scindări, partenerul din alianță care va fi perceput de opinia publică ca principal responsabil pentru dispariția USL va avea cel mai mult de pierdut. În acest context, Antonescu vrea să arunce vina pentru ruperea USL în tabăra PSD-ului, încercând să îl facă pe Victor Ponta să denunțe protocolul Uniunii. În acest caz, liderul liberal s-ar folosi de dezamăgirea susținătorilor de acum ai USL-ului și ar putea strânge cel puțin o parte din voturile acestora. Mai simplu spus, Crin Antonescu speră ca în urma ruperii USL el să atragă cele mai multe voturi prin subminarea încrederii pe care români o au acum în premierul Victor Ponta.

În acest context, PNL-ul ar fi liber să se alieze cu Traian Băsescu. Despre convergența de opinii dintre actualul președinte și Crin Antonescu este deja inutil să mai vorbim, din moment ce atitudinea duplicitară a liderului liberal este atât de ilustrativă în acest sens. PNL reprezintă un mare partid de dreapta și cooptarea acestuia într-o opoziție îndreptată atât înspre PSD cât și înspre PDL ar reprezenta o victorie pentru Traian Băsescu, din moment ce nu l-ar mai face pe președinte dependent de scorul mic al PMP sau FC. În fond, liderul de la Cotroceni ar putea să își negocieze o poziție de prim-minstru, în condiţiile în care nu dă semne că ar vrea să se retragă din politică prea curând.

De fapt, amenințarea de luni a lui Crin Antonescu seamănă izbitor de tare cu afirmația lui Traian Băsescu de acum câteva săptămâni că se gândește la denunțarea pactului de coabitare dintre el și primul ministru. În ambele cazuri, atât Traian Băsescu cât și Crin Antonescu nu au făcut decât să îl invite pe Victor Ponta să facă o mișcare care i-ar dăuna grav acestuia din punct de vedere politic. Și, în fond, cei doi politicieni ar putea realiza o alianță funcțională, din moment ce practică același stil de a face politcă și fiecare ar știi la ce să se aștepte de la celălalt.

O altă miză secundară pe care Crin Antonescu ar putea să o urmărească prin ruperea USL-ului este și aceea de a da un imbold PNL-ului în alegerile europarlamentare. Din moment ce oricum cele două partide mari din USL vor candidat pe liste separate, provocarea unui război cu PSD-ul început cu ocazia ruperii USL ar viza săltarea scorului liberalilor, care s-ar putea astfel legitima, în dauna PDL, drept cel mai mare partid de dreapta din România. Numai că o asemenea strategie nu ţine cont de un calcul simplu. Nici după ce au guvernat singuri o ţară întreagă în plină perioadă de creştere economică, PNL nu a obţinut mai mult de 20%. Ceea ce înseamnă că este evident faptul că nu vor ajunge la 25%, obiectivul electoral anunţat de Antonescu, la nişte alegeri europene cu participare mică în care contează forţa de mobilizare, adică un capitol la care PNL este total deficitar.

USL-ul a ajuns la putere pe un fond de așteptări foarte mare, mai ales în ceea ce privește promisiunea de a face o altfel de politică. Până în prezent, doar Victor Ponta și-a respectat aceată promisiune, în timp ce Crin Antonescu s-a comportat de fiecare dată duplicitar și iresponsabil. Acum, prin încercările sale de a rupe USL-ul, Crin Antonescu nu face decât să înșele încrederea celor care au votat Uniunea, oferind dovada  supremă a lipsei de respect față de electorat.