De unde vine frigul
În prima zi de octombrie, România în ansamblul ei a fost luată prin surprindere. Nu de îngheţul din USL sau de polemicile pe temele „fierbinţi”, ci de temperaturile şi prognozele meteo desprinse parcă dintr-un tablou al începutului de iarnă.
Niciodată în ultimii 10 ani România nu s-a confruntat cu temperaturi într-atât de joase precum cele înregistrate de termometre la început început de octombrie 2013. Se confirmă astfel un scenariu avansat tot mai puternic de către specialişti – România tinde să se transforme într-o ţară cu două anotimpuri, în condiţiile în care trecerile de la vară la iarnă şi viceversa sunt aproape bruşte, cu mici perioade de tranziţie (de ordinul săptămânilor). Deci, cele patru anotimpuri calendaristice pe care le cunoaşteam de mici copii tind să dispară sau, în orice caz, să se reconfigureze în detrimentul toamnei şi al primăverii.
Temperaturile scăzute în toată ţara au fost însoţite şi de fronturi atmosferice specifice care au adus vânturi puternice, precipitaţii sub formă de ploaie abundentă şi, în zonele montane, chiar zăpadă.
Schimbările climatice bruşte au făcut şi obiectul relatărilor mass-media. Majoritatea televiziunilor şi-au deschis buletinele de ştiri cu reportaje din zonele cele mai afectate de capriciile vremii în plină toamnă calendaristică. Aşa se face că am aflat despre condiţiile excelente de pe pârtiile de schi din Poiana Braşov, cu turişti încântaţi de venirea timpurie a iernii care profitau din plin de sporturile de zăpadă. Turişti cât se poate de surprinşi totuşi, de zăpada căzută la munte încă din luna octombrie. De asemenea, după două-trei zile de ploaie în continuu în Capitală, o agenţie de presă a publicat o ştire în care era relatată…ieşirea soarelui din nori, pentru câteva minute.
Astfel, iarna care vine ar putea fi cea mai friguroasă din ultimii 100 de ani, avertizează meteorologii ruşi, care susţin că anotimpul rece va aduce temperaturi anormal de scăzute în Europa. Potrivit prognozelor mai multor servicii meteorologice ruse, bazate pe calculul indicilor climatici, va exista un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale, scrie ziarul rus „Novâie Izvestia”, citat de Agerpres. În plus, în timpul acestei perioade se va produce o scădere a activităţii solare. Un alt semn care arată că va fi o iarnă rece este aşa-numita oscilaţie nord-atlantică, adică variabilitatea climei în Atlanticul de Nord, care se manifestă prin schimbarea temperaturii de la suprafaţa mării.
Cu alte cuvinte, am putea avea o iarnă extrem de grea, în timpul acestei perioade se vor produce schimbări climatice , iar viscolul nu va ocoli România. Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în februarie 1954 când iarna a lovit cel mai puternic ţara noastră, vântul a atins o viteză record în Bucureşti de 126 km/h.
Nu ne rămâne altceva de făcut decât să ne pregătim din timp pentru o iarnă lungă şi geroasă şi să vedem partea plină a paharului: ne vom bucura de zăpadă alături de cei mici.