Desfiinţarea Gardului Parlamentului - căderea barierei dintre stat şi cetăţeni

“Îmi doresc ca în cel mai scurt timp să pot reda bucureștenilor această esplanadă, care să fie vizitată. Vreau ca acest spațiu să devină un spațiu vizitabil pentru bucureșteni și pentru turiști. Să fie o zonă de odihnă și de vizitare gratuită, de plimbare.

În toate parlamentele din Europa poți să ajungi cât mai aproape de acestea și nu se întamplă nimic. În jurul turnului Eiffel oamenii stau pe iarba și fac poze”, a spus Valeriu Zgonea.

Pentru redesenarea esplanadei de circa 5.000 de metri pătrați se va organiza un concurs de proiecte în următoarele 52 de zile, iar regulamentul va fi publicat pe SEAP. La finalul perioadei de depunere a proiectelor, un juriu de specialitate va selecta, având în vedere votul public, trei proiecte care vor obține cel mai bun punctaj.

Ideea a fost criticată dur de deputatul PDL Elena Udrea, care a precizat că un proiect în acest sens a mai fost propus în 2009, dar nu a putut fi pus în aplicare datorită costurilor prea mari. Elena Udrea a postat pe pagina proprie de Facebook două întrebări destinate liderilor social-democrați.

“Întrebări pentru PSD: 1. De ce, când am vrut eu să se demoleze gardul Parlamentului, era o idee proastă, iar acum este o idee bună? 2. Dacă în 2009 au considerat că este prea scumpă demolarea gardului, de unde au făcut rost de bani între timp? Din economia de hârtie la Camera Deputaților?”, a scris Elena Udrea pe pagina de Facebook.

Valeriu Zgonea a răspuns la provocare tot prin intermediul rețelei de socializare, arătând că amenajarea esplanadei din fața Palatului Parlamentului “nu va bate la cheltuieli” niciunul dintre proiectele realizate de fostul ministru al Turismului și Dezvoltării Regionale.

“E normal ca atunci când cheltuieşti milioane de euro din bugetul de stat pe frunze, telegondole către nicăieri, terenuri de fotbal în pantă sau bazine de înot la sate toată lumea să fie sceptică când vorbeşti despre costuri. O asigur pe doamna Udrea că amenajarea esplanadei din faţa Palatului Parlamentului nu va bate la cheltuieli niciunul dintre proiectele domniei sale”, a spus președintele Camerei Deputaților.

Și deputatul PNL Alina Gorghiu s-a arătat deschisă față de idee, arătând că sunt necesare discuții în Biroul Permanent al Camerei Deputaților privind proiectul de reamenajare a esplanadei din fața Palatului Parlamentului. Aceasta a adăugat că argumentele pentru implementarea ideii trebuie să fie clare și să conțină prevederi privind restricțiile pentru zonă.

Alina Gorghiu consideră că, pe lângă acest proiect care permite un acces mai mare al cetățenilor în zona Palatului, este necesară și implementarea unor idei de apropiere instituțională a Parlamentului față de români.

O simplă acțiune de „deschidere a porților” este un început pozitiv, într-adevăr, dar acest proiect trebuie să fie acompaniat sau urmat de alte inițiative de întărire a relației dintre parlamentari și cetățenii din propriile colegii, dar și a relației dintre instituțiile Camerei Deputaților și a Senatului și mass-media.

Cu siguranță o propunere privind îmbunătățirea facilităților puse la dispoziția jurnaliștilor ar completa acest proiect și ar arăta că reprezentanții Parlamentului doresc într-adevăr să meargă într-o direcție a transparenței și a deschiderii față de cetățenii pe care-i deservesc.

Eliminarea gardului din jurul Palatului Parlamentului este, în sine, o idee bună, dar poate fi anulată cu ușurință de acțiuni controversate care impun limite atât fizice, cât și privind libertatea presei și accesul la informații. Decizia recentă a președintelui Senatului, Crin Antonescu, de a crea un „țarc” pentru jurnaliști în fața propriului birou senatorial, este una excesivă și împotriva direcției în care ar dori să meargă ducă președintele Camerei Deputaților relația cu cetățenii. Cu atât mai mult cu cât jurnaliștii au fost avertizați că li se vor retrage acreditărilor dacă nu se vor conforma cu noile reguli.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP în luna aprilie a acestui an, Parlamentul beneficiază de un grad de încredere de circa 30% din totalul populației. Luând în calcul asemenea date, care arată clar că cetățenii și-au pierdut încrederea în instituția de bază a democrației, dar și ambițiile majorității USL de a schimba prevederile constituționale și structura celor două Camere, este evident că sunt necesare acțiunile de recâștigare a unei imagini pozitive.

Dar proiectele propuse trebuie să aibă parte de implicarea unui număr cât mai mare de senatori și deputați pentru a avea succes – iar acest lucru înseamnă o schimbare de atitudine, de mentalitate, de viziune. Parlamentarii trebuie să își dorească ruperea barierei simbolice dintre instituțiile statului și cetățeni, mai ales dacă ne dorim o țară europeană atât ca formă, cât și ca fond.