Despre situaţia digurilor - autorităţile astupă şvaiţerul portocaliu

În 2010, secretarul de stat pentru relaţia cu parlamentul, Valentin Iliescu, recunoştea că banii alocaţi de guvern pentru diguri în 2008 "s-au furat ca-n codru". Presa semnala atunci o mostră a risipirii banului public - lângă Feteşti, taman în locul în care astăzi malul este fisurat. În timp ce oamenii de aici se luptau cu disperare să ridice o barieră de nisip, pe râul Ialomița, în zona comunei Ion Roata, unde nu există niciun risc, se construise dig la comanda fostului prefect, pedelistul Marian Cazacu. Lucrările au primit girul în timpul mandatului ministrului Barbu. Totodată, Sulfina Barbu a avizat și lucrările de pe brațul Borcea, în zona Bentu. S-au cheltuit patru milioane de lei pentru o consolidare de mântuială, executată de o firmă care astăzi nu mai există și al carui administrator a intrat în atenția DNA și care între timp este de negăsit.

Principale cauze ale inundaţiilor catastrofale din România sunt defrişările necontrolate, lipsa unui plan de construire şi întreţinere a digurilor, precum şi efectul încălzirii globale. Publicaţia britanică Nature Climate Change a publicat recent un studiu care ne ilustrează un tablou apocaliptic. Accelerarea procesului de încălzire globală va creşte riscul de inundaţii, până la sfârşitul acestui secol, pe 42% din suprafaţa terestră a planetei. Potrivit cercetătorilor, în cazul în care nu se vor lua măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, multe din cele 30 de mari fluvii ale lumii ar putea produce inundaţii semnificative cu o frecvenţă crescută. Din păcate, acest lucru deja se întâmplă - Dunărea a ieşit din matcă la 11 ani de la ultimul “potop”.

Dacă în privinţa încălzirii globale nu avem prea multe pârghii la dispoziţie, pentru oprirea jafului din păduri, executivul a făcut un paşi importanţi înainte - este o promisiune din campania electorală pe care USL a materializat-o. Acum două luni, ministrul Varga prezenta un bilanţ înspăimântător. Potrivit Curţii de Conturi începând cu 1990 şi până în 2011 în România s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn, ceea ce înseamnă că România a pierdut peste cinci miliarde de euro. Suprafaţa împădurită a României se ridică în prezent la 27 % din teritoriu, procentul optim fiind de 45 %, iar cercetările pedologice apreciază că România a fost acoperită de păduri pe 75% din întindere. Noul cod silvic prevede înăsprirea pedepselor pentru hoţii de lemn şi obligativitatea împăduririi suprafeţelor exploatate.

Guvernul a schimbat strategia şi în ceea ce priveşte lucrările de amenjare a râurilor. Lucrările locale, care însemnau mici cârpeli, vor fi înlocuite cu amenajarea în totalitate a cursului de apă. În plus, toate lucrările care au un grad de realizare mai mare de 80%, multe dintre ele începute înainte de 89’, vor avea prioritate la bani. Iar cele cu un grad de de finalizare mai mare de 50% vor fi finalizate în 4-5 ani. Este o măsură benefică şi transparentă, care va elimina partipriurile în acordarea fondurilor de la buget. O măsură, care ne va face să uităm imaginea digurilor ridicate din saci de nisip, uneori şi cu ajutorul unor politicieni populişti.