Detaliul neștiut despre autostrăzile din România. Câți km trebuiau construiți până 1989

Ceea ce este aproape de necrezut astăzi când ne uităm pe harta rutieră a ţării, autostrada Bucureşti-Piteşti era parte a unui plan gândit înainte de al doilea război mondial. Pentru autostrada Bucureşti-Piteşti, comuniştii lui Ceauşescu au folosit 450.000 de tone de asfalt.

Primii 95 de kilometri au fost inauguraţi 1973. “Autostrada Bucureşti a reprezentat un pas uriaş în dezvoltarea infrastructurii României şi a însemnat enorm pentru Uzinele Dacia şi pentru judeţul Argeş. Obiectivul, luat în calcul în contextul unui plan mult mai măreţ şi care, la 1969, făcea parte din ceea ce, acum, se cheamă Coridorul IV de Transport Pan-European, n-a fost însă doar meritul «Epocii de aur». România avea încă dinaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi. Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie la îmbunătăţirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale. Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, explica, pentru „Adevărul“, sociologul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti. O ilustraţie de arhivă din revista Flacăra dovedeşte că harta autostrăzilor României din 1968, în viziunea lui Nicolae Ceauşescu, se suprapune perfect peste proiectul coridorului IV pan-european, încă nefinalizat nici la aproape şase decenii distanţă. Acesta urma să lege Europa Occidentală de Orient.

Proiectele originale din epoca Ceauşescu prevedeau rute care coincid nu doar cu coridoarele IV şi IX de autostrăzi, încă de actualitate, ci şi cu Autostrada Transilvania. De asemenea, pe hartă figura şi un traseu inedit: autostrada Oltenia-Litoral, care traversa sudul ţării, de la Vama Veche, până la Constanţa, Bucureşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Timişoara.

Din cei 3.200 km promişi, până la Revoluţie, regimul lui Nicolae Ceauşescu a finalizat doar 113 km de autostradă, 96 km pe ruta Bucureşti-Piteşti şi 17 km pe ruta Feteşti-Cernavodă.

Traseele europene importante s-au stabilit în 1972, atunci când a fost semnat acordul TIR, iar România lui Nicolae Ceauşescu a semnat acest acord, mai ales că pe teritoriul ţării noastre a fost trasat unul din cele mai importante culoare europene – IV, sau actul TEN –T. Era vorba de traseul prin care Europa Occidentală era legată de Orient, iar, la acea oră, cei mai mari transportatori de marfă din Europa de Est care aveau nevoie de infrastructură erau turcii.

SURSA: evz.ro