Devine credinţa în Dumnezeu temă centrală de campanie?
Credința nu este o temă care să conteze de regulă în alegerile prezidențiale, dar anul acesta există un clivaj evident între modurile diferite în care candidații la Cotroceni se raportează la evenimentele religioase majore, cum este sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, și implicit la comunitățile de oameni religioși.
Adormirea Maicii Domnului este cea mai importantă sărbătoare închinată Sfintei Maria și una dintre marile sărbători ecumenice, pentru ortodocși și catolici deopotrivă, pe 15 august fiind organizate procesiuni şi pelerinaje în multe localități din țara noastră. Klaus Iohannis nu a participat la slujbele sau pelerinajele organizate ieri, deși 40 de biserici din ţară și opt din Capitală poartă hramul praznicului Fecioarei Maria. Deși luteranii o sărbătoresc pe Sfânta Maria în data de 15 august, asemenea creștinilor ortodocși sau catolici, edilul Sibiului și candidatul PNL și PDL în alegerile prezidențiale a ales să nu participe în mijlocul enoriașilor la slujbele închinate Maicii Domnului.
Iohannis este de rit evanghelic luteran, potrivit propriilor declarații, precum și ale lui Kilian Dörr, prim-preot al Parohiei Evanghelice de Confesiune Augustană din Sibiu, însă președintele PNL rar își manifestă credința și apartenența religioasă, chiar și în cazul sărbătorilor importante pentru creștinii de pretutindeni. În 2013, primarul Sibiului a ales să meargă la slujba de Înviere la biserica romano-catolică din municipiu, confesiunea soției sale, în loc să participe la slujba oficiată de parohia de care aparține. “Sunt un romantic”, explica atunci Iohannis alegerea sa, în fața jurnaliștilor. Poate candidatul ACL nu trăiește la fel de intens aceste momente cu o semnificație deosebită pentru oamenii credincioși sau poate Iohannis pur și simplu preferă să nu le serbeze din mijlocul oamenilor.
În schimb, premierul Victor Ponta a participat, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, atât la pelerinajul de la sanctuarul naţional marian catolic din comuna Cacica, cât și la cele de la Mănăstirea Nicula sau Mănăstirea Putna. Prim-ministrul a fost prezent la evenimentul de inaugurare a Piațetei Sfântului Papa Ioan Paul al-II-lea din Cacica, împreună cu credincioșii ortodocși și catolici. “România este țara în care toți credincioșii ortodocși, catolici, greco-catolici, protestanți, neo-protestanți, toți cei care cred în Dumnezeu și în viitorul acestei țări trebuie să trăiască împreună și trebuie să își cinstească religia și tradițiile”, a afirmat premierul la inaugurarea piațetei din localitatea suceveană.
Deși religia nu este o temă care să conteze în mod normal în alegerile prezidențiale, electoratul este interesat să cunoască aspectele publice care țin de “viața spirituală” a candidaților. Iar, în vreme ce Victor Ponta a declarat în repetate rânduri că este mândru de credința lui și a participat la serbările majore ale calendarului creștin, în privința candidatului ACL, Klaus Iohannis, există aici o ciudată opacitate, care nu face altceva decât să ridice mai departe semne de întrebare despre credința acestuia. Rămâne de văzut dacă românii care consideră credința președintelui României ca fiind importantă – mai mult de jumătate, potrivit unui sondaj apărut la începutul lunii august – ar fi dispuși să voteze, pentru funcția supremă în stat, un non-ortodox cu o relație mai puțin definită cu biserica și cu comunitățile de oameni religioși.
Ştirile orei
Dragi credincioşi, sunt Preafericirea Mea Daniel şi în calitate de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române vă înştiinţez că suntem în pragul colapsului: ţara noastră a rămas fără resurse de ċăċat!
Din cauza sărbatorilor ortodoxe din ultimele săptămâni, rezerva de ċăċat a României a fost epuizată. Deşi existau câteva diferenţe de opinie între membrii Sfântului Sinod, când a fost vorba de mâncat ċăċat, cu toţii au ajuns la un consens şi nimeni nu a mai ţinut cont de funcţie, vârstă şi simpatii, toţi aceştia trecând direct la înfulecat.
Trist este faptul că majoritatea credincioşilor nu s-au mulţumit să consume ċăċat în timpul slujbelor, ci şi-au luat şi câte doi saci pentru acasă. Absolut toţi enoriaşii au mâncat ċăċat în timpul slujbelor, în timpul discuţiilor de pe marginea străzii şi chiar alături de familiile lor, la chermeze, nunţi, botezuri sau cumetrii.
Pasiunea pentru consumul de ċăċat s-a răspândit rapid, astfel că o multitudine de preoţi, diaconi, călugari, episcopi si mitropoliţi s-au apucat, la rândul lor, să mănânce ċăċat. Din păcate pentru ei, zăcămintele de ċăċat ale României au fost epuizate, astfel că doar printr-o minune va mai fi descoperit vreun zăcământ de ċăċat care încă n-a fost consumat în această ţară. În acest mod se poate explica de ce, în ultima perioadă, foarte mulţi credincioşi au început să mănânce ċăċat în afara ţării, chiar şi prin moschei, sinagogi sau temple.
Cu sufletul plin de speranţa că vom identifica un nou zăcământ de ċăċat pe teritoriul ţării noastre, astfel încât să nu fie nevoie sa apelăm la importuri şi gândindu-ne cu evlavie la Bântuitorul nostru Iisus, vă spun „Fiţi binecuvântaţi, fiilor”. Doamne ajută!
Având reputaţia unui loc al liniştii şi al păcii, Raiul a fost, cu puţin timp în urmă, scena unui atac nemaiîntâlnit. Fiind înarmaţi cu săbii Jedi, câţiva membri ai clanului Serafimilor, au descins într-un loc de reuniune al rivalilor din clanul Heruvimilor. Disputa a izbucnit din cauza neînţelegerii generate de banii obţinuţi în urma pelerinajului organizat la moaştele făcătoare de minuni ale sfinţilor Pic şi Poc. Până la momentul intervenţiei trupelor speciale de apostoli, Bătaia Cea Ruptă din Rai a avut unele consecinţe nefaste pentru ambele tabere: veşminte sfâşiate, aureole sparte şi aripi fracturate.
Printre cei reţinuţi se numără şi Cuviosul Arsenie Cămătarul, temut membru al clanului Serafimilor, dat în urmărire generală pentru un lung şir de minuni comise cu sânge rece folosind sfântul Levier. “De fiecare dată s-a bazat pe relaţiile lui la Muntele Athos pentru a ocoli legea divină, dar iată că am reuşit să-l arestăm. Va posti şi va face canoane aspre pentru mult timp de acum încolo. Mai pe scurt, a dat de Đracu’.”, a declarat sfântul Gheorghe.
Părintele Coşmelie, purtător de cuvânt al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, susţine că mulţumită capturării membrilor celor două clanuri, Viaţa de Apoi a Raiului va putea reveni, în sfârşit, la normalitate.
Începând de astăzi, toţi credincioşii care vor ajunge în zona Dealului Mitropoliei din Bucureşti se vor putea închina la racla cu moaştele Sfântului Miel cu O Nară. Aducerea acesteia în România este rezultatul a patru luni de discuţii purtate între reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi călugării de la Muntele Athos. Aceştia consideră că efortul le va fi răsplătit pe măsură, mai ales din punct de vedere financiar.
“Mielul cu O Nară alină suferinţele din sufletele celor care cred în puterea sa vindecătoare. Fără sacrificiul suprem al acestuia, n-am fi ajuns să avem o credinţă bimilenară. Sau dacă am fi avut, aceasta n-ar fi fost desăvârşită. Rugămintea pe care o am faţă de credincioşi este ca aceştia să sărute cuviincios mielul şi să reţină faptul că mai întâi pielea trebuie dată înapoi.” a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Iulian Capsache.
Viaţa Sfântului Miel cu O Nară a fost una agitată, care s-a terminat într-un mod nefericit. El a fost prigonit de femei, care îl frecau până când i se făcea rău şi vomita. Spre sfârşitul vieţii, acesta a fost prins de câteva păgâne care l-au decalotat şi apoi l-au îngropat. În tradiţia populară se spune că Mielul Mântuitor a înviat într-a treia zi după fripturi şi s-a ridicat la ceruri, iar ortodocşii consideră că expresia “Credincioşi, să luaţi mielul !” este de bine.
Patriarhul Daniel promite că va continua să aducă în ţară rămăşiţe trupeşti ale câtorva sfinţi în perioada ce urmează: “Dacă se vor îmbulzi şi la următoarele sărbători, credincioşii vor avea câteva surprize foarte plăcute printre care se numără moaştele Ciocănitoarei Woody şi mantia Cuviosului Superman.”
Începând de astăzi, toţi credincioşii care vor ajunge în zona Dealului Mitropoliei din Bucureşti se vor putea închina la racla cu moaştele Sfântului Miel cu O Nară. Aducerea acesteia în România este rezultatul a patru luni de discuţii purtate între reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi călugării de la Muntele Athos. Aceştia consideră că efortul le va fi răsplătit pe măsură, mai ales din punct de vedere financiar.
“Mielul cu O Nară alină suferinţele din sufletele celor care cred în puterea sa vindecătoare. Fără sacrificiul suprem al acestuia, n-am fi ajuns să avem o credinţă bimilenară. Sau dacă am fi avut, aceasta n-ar fi fost desăvârşită. Rugămintea pe care o am faţă de credincioşi este ca aceştia să sărute cuviincios mielul şi să reţină faptul că mai întâi pielea trebuie dată înapoi.” a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Iulian Capsache.
Viaţa Sfântului Miel cu O Nară a fost una agitată, care s-a terminat într-un mod nefericit. El a fost prigonit de femei, care îl frecau până când i se făcea rău şi vomita. Spre sfârşitul vieţii, acesta a fost prins de câteva păgâne care l-au decalotat şi apoi l-au îngropat. În tradiţia populară se spune că Mielul Mântuitor a înviat într-a treia zi după fripturi şi s-a ridicat la ceruri, iar ortodocşii consideră că expresia “Credincioşi, să luaţi mielul !” este de bine.
Patriarhul Daniel promite că va continua să aducă în ţară rămăşiţe trupeşti ale câtorva sfinţi în perioada ce urmează: “Dacă se vor îmbulzi şi la următoarele sărbători, credincioşii vor avea câteva surprize foarte plăcute printre care se numără moaştele Ciocănitoarei Woody şi mantia Cuviosului Superman.”
O consecinţă directă a crizei este că tot mai puţini oameni au încredere în bănci, inclusiv băncile de spéŕmã, arată un sondaj recent. Astfel, un preot inventiv a decis să-şi păstreze spéŕma în sfântul potir, departe de privirile curioase ale credincioşilor sau de eventualele enoriaşe care poftesc la boaşele părintelui.
“Să-mi depun spéŕma la bancă ? Aţi înnebunit ? Nu mi-aş depune nici măcar banii pe care-i obţin prin jupuirea fraierilor care vin să-mi asculte sporovăiala duminicală.” a spus părintele Maricel Pedofileanul. “Ăia de la bancă sunt nişte incapabili, poţi să te trezeşti că îţi pierzi în câteva clipe spéŕma de-o viaţă. Eu fac muncă manuală la fiecare rugăciune, nu vreau să mă trezesc că pleacă vreunul cu toată averea mea într-o valiză.”
Pe de altă parte, există preoţi care aleg să-şi păstreze spéŕma în cădelniţă sau în sticlele cu vin liturgic: “Credincioşii sunt de-a dreptul înnebuniţi după vinul liturgic. Într-adevăr, unii se mai întreabă din când în când de ce are gust bizar şi consistenţă cleioasă, dar le spunem că acest lucru se petrece datorită credinţei noastre bimilenare, vii şi nealterate. Intenţionăm ca în viitorul apropiat să introducem în parohii moaşte marinate în spéŕmã, dar acestea vor fi rezervate enoriaşilor premium, acelora care ne fac reclamă pe net sau postează pe Facebook citate din Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Iustin Pârvu şi Petre Ţuţea.”