Dezamăgirea pastorului Tokes, steluța de odinioară a discotecii de la Cotroceni

Același om a putut să cheme oamenii la referendum și să le ceară pe urmă să-l boicoteze, tot el a insistat că sub nicio formă nu va înghiți numirea lui Victor Ponta, doar ca să o facă fără niciun fel de grețuri la momentul oportun. A jucat aceeași carte inconsecventă cu ungurii și cu romii și, dacă mă întrebați pe mine, sunt șanse reale s-o joace la fel și cu moldovenii. Traian Băsescu are din acest punct de vedere lipsa de scrupule a unui adult fără dimensiune morală, afișată cu seninătatea unui copil care modifică regulile jocului în fiecare minut, jucându-se cu mașinuțele și soldățeii pe covor. Devine din acest punct de vedere de neînțeles pentru un observator neutru dezamăgirea profundă afișată de ultimul fraierit la jocul de barbut politic pe care Băsescu îl găsește atât de amuzant încât nu ar renunța sub nicio formă nici măcar la un minuțel din ultimul său mandat. Domnul pastor Tokes Laszlo, căci despre domnia sa este vorba, ar vrea să ne apară prin comparație un ultrapedant supus austroungar care nu-și poate imagina că cineva și-ar putea încălca cuvântul dat, respectiv că poate scuipa atât de consistent unde a lins nu cu mult timp în urmă. Este drept că în limba maghiară orice bărbat care ar ajunge să ocupe poziția lui Traian Băsescu în fruntea statului ar fi desemnat prin termenul államférfi care în limba română s-ar traduceaproximativ ca bărbat/părinte al națiunii. Să ne fie totuși permis să ne îndoim de sinceritatea preacuviosului pastor Tokes în ceea ce privește dezamăgirea sa referitoare la președintele răzgândac. Ne apare ca mult mai veridică ipoteza că Tokes a știut de la bun început cu cine are a face, ba mai mult, că i-a răspuns chiar cu aceeași monedă. Dacă domnia sa este adeptul unui protectorat maghiar asupra Transilvaniei, discutabil și problematic în context european, ce a căutat la festivitatea propriei sale decorări cu Steaua României, s-a rătăcit? Poate a crezut că președintele îl numește steluța discotecii de la Cotroceni? Sau poate dorește să-i convingă deopotrivă pe românii și maghiarii care nu se mai suportă, atâția câți or fi, că nu a știut cu cine are de-a face când a acceptat ajutorul și sprijinul liberal-democraților conduși cu mână forte de același Traian Băsescu? Căci fără contribuția acestora vicepreședinția domniei sale în Parlamentul european ar fi rămas un deziderat cel puțin problematic.

Dorește acum pastorul Tokes să mai convingă pe cineva că domnia sa a fost singurul om din țara asta care nu a știut că președintele Băsescu una zice și alta face? Că vacanțele sale din Covasna sau prezența sa în prezidiile maghiarimii sunt simple manipulări la fel de lipsite de scrupule precum băile aranjate cu ”mulțimea” filmată în cadru strâns, de prin cătunele românești de aiurea, din țară? Sau poate că distinsul pastor era mult prea preocupat să contorizeze ce are de câștigat în acea perioadă și nu era suficient de pregătit să privească în față cruda realitate...

Nu vrem să afirmăm că pastorul Tokes nu este îndreptățit să-și afirme dezamăgirea. În legătură cu Traian Băsescu, cel puțin cu o dezamăgire suntem toți datori... Ar fi fost totuși mult mai credibil dacă ar fi afirmat că este jenat și abia pe urmă dezamăgit. Jena care lipsește din discursul său ar fi fost cazul s-o resimtă alături de alți lideri maghiari față de conaționalii săi care nu ar fi ascultat comanda politică și nu ar fi acționat în sensul intereselor lui Traian Băsescu dacă acestea nu ar fi fost traduse în limba maghiară de la Laszlo Tokes și ceilalți lideri maghiari. Poate cu excepția lui Gyuri Frunda și a maghiarilor de rând, toată floarea boierimii transilvane a avut de câștigat conjunctural pentru că a plecat genunchiul în fața tătarului din regat. Toți aceștia ar trebui să exerseze împreună cu Laszlo Tokes alăturarea conceptelor de rușine și dezamăgire în discursul lor de amorezi cu inima frântă către conaționalii din Transilvania.