Dezastru pentru sute de antreprenori români: fabricile de lapte ajung să se vândă le preţ de apartament

Concurenţa din secorul lactatelor, o piaţă în stagnare în ultimul an, devine tot mai acerbă pe măsură ce multinaţionalele continuă să lupte promovându-se agresiv, dar şi prin diversificarea sortimentaţiei. Totodată, de peste graniţă intră prin intermediul marilor retaileri produse mai ieftine. Locul micilor procesatori locali este din ce în ce mai limitat, iar mulţi dintre ei nu mai fac faţă costurilor. În consecinţă, mulţi antreprenori aleg să îşi vândă făbricuţele la păreţuri tot mai mici. În unele situiaţii, poţi cumpăra o fabrică de lapte la preţul unui apartament de lux din Capitală. "Fabricile se decapitalizează, iar preţul fabricilor scade. S-a ajuns şi la 250.000 de euro o fabrică", a declarat pentru ECONOMICA.NET Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei din Industria Laptelui (APRIL). Potrivit acestuia, pentru antreprenorii din industrie a devenit mai ieftin să vândă materia primă (laptele) decât un produs cu valoare adăugată.

Fabrică de lactate cât un apartament de lux

Spre exemplu, Lactocrist SRL, firma familiei Contiu din Sibiu, care produce de la brânză de vaci, la caşcaval, telemea şi brânză de burduf, îşi caută cu disperare cumpărător pentru fabrica din localitatea Cristian. După mai multe licitaţii eşuate, administratorul judiciar al societăţii aflate în faliment a scos la vânzare fabrica de procesare lapte (hală producţie - utilaje producţie) la un preţ de pornire de 271.800 euro. Preţul de evaluare al fabricii a fost de aproximativ 450.000 de euro. Înfiinţată în 2002, compania se dezvoltase în 2008 printr-o investiţie din fonduri SAPARD.

Aceeaşi soartă o are şi fabrica de procesare a laptelui Cavior, din Oniceni, judeţul Suceava, construită în 2006 cu ajutorul banilor prin SAPARD. Compania a intrat cu un an în urmă în faliment, dar nici acum lichidatorul judiciar nu a găsit un cumpărător. Preţul de pornire la licitaţie pentru fabrică a ajuns la 2,4 milioane de lei (fără TVA) (534.300 de euro), adică 60% din preţul la care a fost evaluată.

Iar acestea nu sunt singurele exemple de acest gen. Unii antreprenori au realizat că nu pot avea rezultate pe această piaţă înainte de a începe efectiv activitatea. Aşa că se vând şi fabrici noi de lactate.

Cu 40% mai puţine fabrici

Eşecul multor procesatori din industria lactatelor se poate observa clar şi din datele oficiale. În ultimii trei ani, numărul fabricilor a scăzut cu 38%, de la 284 la 176. Mai precis, potrivit informaţiilor oferite ECONOMICA.NET de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară (ANSVSA), în momentul de faţă în România operează 119 unităţi de procesare lapte autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare. Acestea procesează numai lapte conform, pot fi identificate printr-o "ştampilă ovală" şi sunt eligibile atât pentru comerţul intracomunitar cât şi pentru ţările terţe. Majoritatea dintre ele aparţin însă unor companii multinaţionale precum Danone, Friesland, Five Continents, Lactalis sau unor fonduri de investiţii (Covalact, Lactate Harghita etc). În 2010, numărul acestora se ridica la 151.

În afară de fabricile cu "ştampilă ovală", în momentul de faţă pe plan local funcţionează şi 57 de unităţi de procesare care beneficiază de o perioadă de tranziţie până în ultima zi a acestui an pentru a procesa lapte conform şi neconform fără separare. În urmă cu trei ani, numărul acestora unităţi era de 133.

Piaţă în scădere

În 2012 reducerea consumului şi criza economică au determinat scăderea pieţei fiscalizate de lapte şi produse derivate cu -1,1%, precum şi a profiturilor obţinute de companiile din domeniu cu 5,5, potrivit unei analize realizate de echipa de consultanţă care administrează platforma on-line www.manageranticriza.ro. Cercetarea efectuată în rândul a 120 de companii active pe piaţa lactatelor a relevat faptul că, după semnificativele oscilaţii de activitate din perioada 2008-2011 (-14,2% 2009vs2008 si+14,7% 2011vs2010), piaţa s-a stabilizat în 2011-2012, recuperând scăderea din primul an de criză economică. Per ansamblul perioadei analizate (2008-2012), ritmul mediu anual de creştere al pieţei a fost modest, de doar 0,3%.