Diferenţe de abordare Ponta - Băsescu

Astfel, primul ministru a reacţionat la sabotajul preşedintelui Băsescu, cel care anterior anunţase că nu va semna memorandumul cu FMI şi că va trimite bugetul spre a fi reexaminat în Parlament, dacă acciza de 7 eurocenţi nu va fi eliminată din varianta finala votată în Legislativ. Dacă ţinem cont că Victor Ponta a fost ţinta predilectă a atacurilor declanşate de la Cotroceni în ultimele luni, vom înţelege că decizia primului ministru de a dialoga instituţional cu şeful statului pentru identificarea unor soluţii de depăşire a crizei nu a fost deloc una uşoară. Şi totuşi, în numele proiectelor prioritare, de altfel esenţiale atât pentru buna funcţionare a instituţiilor statului, cât şi pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de USL, premierul Ponta a lăsat deoparte orice orgoliu şi a încercat detensionarea situaţiei.

Numai că disponibilitatea către dialog instituţional a primului ministru a fost receptată cum nu se poate mai nepotrivit de către preşedintele Băsescu. Astfel, şeful statului nu numai că nu a înţeles argumentele invocate de premier, dar a şi încercat să capitalizeze electoral momentul, erijându-se în apărătorul românilor care nu mai doresc taxe şi culpabilizându-l totodată pe Victor Ponta pentru că nu renunţă la aplicare accizei. Numai că, o astfel de strategie poate funcţiona când promotorul ei este un politician credibil, nu un şef de stat care în 2010 gira nestingherit creşterea TVA cu cinci procente, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi reducerea pensiilor.

Dinamica politică de luni, cu premierul Ponta în rolul politicianului conciliant în contrast cu preşedintele Băsescu la fel de conflictual precum în ceilalţi nouă ani de mandat, exemplifică perfect schimbarea de paradgimă în comportamentul liderilor politici ai noii generaţii. În timp ce şeful statului caută scandal cu orice chip şi încearcă blocarea proiectelor constructive pentru România, un prim ministru tânăr şi pragmatic evită provocările şi alege calea constructivă.

Diferenţa de abordare între cei doi actori executivi va fi cu siguranţă evaluată de electorat. Populaţia nu-şi mai doreşte crize şi tensiuni politice permanentizate, ci o clasă politică ce poate demonstra că este capabilă să lase ceva în urma ei. De aceea, atât Traian Băsescu, care pretinde că va juca un rol politic de prim-plan şi după încetarea ultimului mandat ca preşedinte, cât şi orice proiect politic asociat cu numele actualului şef al statului, vor avea parte de aceeaşi atitudine de respingere din partea cetăţenilor. Vorbim despre un electorat care s-a maturizat şi care aşteaptă de la politicieni plierea pe agenda publică a cetăţenilor, politici publice responsabile şi o strategie economică viabilă. Adică, în linii mari, exact ceea ce încearcă să realizaze Cabinetul Ponta de aproximativ un an şi jumătate.