Din nou despre viscol și zăpadă. De ce cred că autoritățile s-au descurcat bine

După patru zile de fenomene meteo extreme, ninsori abundente, temperaturi scăzute, viscol de cod roșu putem să tragem o linie și să ne uităm la ce a fost bine și ce a mers rău în intervenția autorităților din țară.

Punem lucrurile în perspectivă și ne amintim de reacțiile de-a dreptul violente (verbal) ale reprezentanţilor Guvernului Ungureanu față de bătrânii care nu puteau să ia lopata în mână să ajute jandarmii la deszăpezire în iarna lui 2012. Ne aducem aminte şi de puterea exemplului când premierul Emil Boc a luat lopăţică să degajeze autostrada Bucureşti-Piteşti. Dacă suntem cinstiţi realizăm rapid că în fiecare iarnă, cu excepţia jocurilor de imagine, România a încremenit în faţa frigului şi zăpezii.

Prognozele din acest an au ajutat foarte mult autorităţile să se pregătească pentru fenomenele meteo. INMH nu a mai fost înjurat de oficialii Guvernului ca în alţi ani şi lumea s-a pus pe treabă. Hiperbolizarea media a fenomenelor meteo de iarnă este deja o practică în presa din România, dar cu toate acestea nu am mai observat anul acesta să se fi stins cineva din viaţă pentru că a rămas blocat de zăpadă în maşină şi cu excepţia câtorva şoferi de TIR furioşi parcă nu am observat drumuri blocate timp de zile sau chiar o săptămână

Autorităţile locale, cu puţin excepţii, au făcut faţă bine provocărilor şi în oraşele mari circulaţia nu a fost deloc paralizată. Infrastructura a funcţionat în condiţii aproape normale şi asta în condiţii de zăpadă viscolită de vânt cu viteze de până la 100 de km/h.

Ce a fost diferit în acest an pe lângă prognozele corecte ale INMH? Coordonarea autorităţilor centrale şi colaborarea interministerială a funcţionat foarte bine. Intervenţia MAPN în zonele sensibile unde riscul de sinistrare a fost mare cum ar fi Buzău, Vrancea sau Brăila a fost binevenită. Comandamentele de iarnă au dat dovadă că şedinţele nu sunt doar o pierdere de timp. Demisiile în linie ale prefecţilor din Buzău, Brăila şi Constanţa care nu au dat dovadă de performanţă pare să fi ajutat eforturile celorlalţi responsabili din sistem. Oricum, să rămâi înzăpezit ca prefect pe lângă ridicol este o dovadă clară de lipsă de responsabilitate.

S-au descurcat autorităţile bine? Eu cred că da. Unul din principalele motive pe care care cred asta este comunicarea. Spre exemplu, CNADNR a comunicat rapid drumurile închise de zăpezi şi impracticabile şi majoritatea au fost deszăpezite suficient de rapid încât circulaţia să se reia cu destul de puţini nervi la mijloc din partea şoferilor. Comunicarea între instituţii a fost de asemenea eficientă. ISU a acţionat eficient în fiecare caz unde a fost solicitat şi din fericire nu am mai auzit de tragedii pricinuite de întârzierea autorităţilor.

Dacă suntem serioşi, trebuie să recunoaştem că iarna în România nu durează niciodată mult. Comparaţii la capitolul deszăpezire cu state precum cele nordice, Finlanda, sau Norvegia sau chiar cu Rusia sunt absolut inutile. Presa internaţională a arătat cum sudul SUA a fost paralizat de un strat de doar 6 cm de zăpadă.

Evaluarea trebuie să se facă pragmatic, cine şi-a făcut datoria conform cu aşteptările publice să fie avansat şi cine nu şi-a făcut datoria să plătească, cel puţin cu funcţia. Este o dovadă de normalitate ca cei care nu îşi fac treaba să fie sancţionaţi sau să îşi dea demisia. Fostele guvernări au preferat ca în loc să-i pedepsească pe cei care nu şi-au făcut datoria să dea vina pe sătenii bătrâni care aşteptau să fie scoşi din izolare de autorităţi.

Provocările vor continua cel mai probabil pe parcursul lunii februarie. Răspunsul autorităţilor trebuie să fie la fel de prompt ca şi până acum. Rămâne de văzut care va fi strategia autorităţilor dacă România se va confrunta cu astfel de fenomene în viitorul apropiat. Colaborarea interinstituţională trebuie să se plaseze în continuare pe primul loc dacă reţeta care se pare că a funcţionat săptămâna aceasta vrea să continue a funcţiona la fel de bine şi în viitor.

Siguranţa cetăţenilor trebuie să rămână prioritatea autorităţilor pe timp de vreme extremă. Scoaterea oamenilor din casele înzăpezite de jandarmi, sau de MAPN, curăţarea drumurilor şi închiderea drumurilor periculoase sunt mult mai importante decât suma nervilor şoferilor care stau prea mult timp în trafic şi mult mai important decât suma exagerărilor gazetăreşti ale unor fenomene meteo ale iernii, numite sugestiv „infern alb”.