Dîncu: De foarte multe ori, la noi, guvernarea se face cu faţa la alegeri şi mai puţin cu faţa la cetăţeni

"De foarte multe ori, la noi, guvernarea (...) se face cu gândul la alegeri şi se face cu gândul la alegeri din primul an al celor patru ani de guvernare, nu în ultimul an. Că se întâmplă în ultimul an, (...), asta este aproape de înţeles, dar se întâmplă o guvernare care este legată de alegeri, cu faţa la alegeri şi mai puţin cu faţa la cetăţeni chiar în primul an (...). Facem guvernări pompieristice, se guvernează în funcţie de criză şi mai este un lucru care (...) este disfuncţional - guvernarea prin bugete, guvernarea prin ideea de finanţare (...). Una este să faci o guvernare şi să ai un sistem transparent - aşa cum am realizat noi (...) -, dar este foarte important să ne întrebăm mai degrabă ce nevoi au comunităţile şi să descoperim adevăratele nevoi ale comunităţilor şi în funcţie de asta să facem bugetarea", a declarat Dîncu la lansarea analizei OECD cu privire la cinci domenii cheie ale guvernanţei publice şi reformei administrative în România, care are loc la Palatul Victoria. 

Potrivit lui Dîncu, printre "sursele de blocaj" din România se numără în primul rând "comportamentul politic propriu-zis, o inapetenţă pentru acţiunea strategică". 

"Se cere mereu în România să avem lideri providenţiali (...). Este foarte simplu pentru întreaga societate politică, pentru întreaga administraţie să mute responsabilitatea pe ideea venirii unui singur om, dar un singur om, (...) chiar şi o singură echipă, nu poate (...) să schimbe România", a subliniat Vasile Dîncu. 

El a spus că există "o inadecvare culturală" în România faţă de un model de guvernanţă deschisă. 

"Cea mai mare problemă pe care o avem este una culturală, vedem statul ca o organizare deasupra societăţii (...). Noi vorbim despre guvernare în România, rareori vorbim despre guvernare locală (...). Statul întăreşte de multe ori birocraţia centralistă", a mai spus Dîncu. 

Conform acestuia, trebuie regândit modul în care sunt distribuite resursele societăţii. 

"Avem rezervorul central, care este la Guvern, şi din păcate, în ultimii ani, am mers pe ideea că direct de la rezervorul central vom pune nişte robinete mici (...), care vor da cu grijă în teritoriu resursa. Ar trebui să putem gândi nişte rezervoare intermediare, un inel al regiunii sau un inel al descentralizării, care să permită ca să nu cuplăm toate aceste robinete mici la robinetul central, pentru că asta duce până la urmă la pixul ministrului, metafora care obsedează politica noastră şi politica de reformă din ultimii 15 ani, de la Mischie încoace (...), deci un mecanism clientelar în locul unor mecanisme intermediare între puterea centrală şi puterea locală. Încă funcţionează (...) un model feudal al puterii (...). De aceea, în România, am avut foarte multe reforme avortate", a afirmat Dîncu. 

Totodată, Dîncu a arătat că există "insule de autoritate în administraţie". "Una din capcanele (...) pe care le-am găsit şi noi în administraţie şi nu am reuşit (...) până în acest moment să le dezamorsăm (...) este separarea pe domenii, separarea competenţelor, construcţia de insule de autoritate în administraţie", a precizat Dîncu. 

Vasile Dîncu a mai afirmat că statul se reformează greu şi există o inerţie instituţională destul de mare. 

"Există o mare greutate de a-i antrena pe funcţionarii, mai ales înalţii funcţionari, la procese de reformă, pentru că a face reformă înseamnă o anumită imprevizibilitate, mai ales legată de viitor", a mai afirmat Dîncu.