Dîncu: În septembrie putem da drumul primului lot din proiectul spitalelor de urgenţă

'Problema este cea legată de stabilirea unei hărţi a serviciilor medicale pentru fiecare regiune. În două luni se termină această hartă şi după aceea cele legate de actualizarea planurilor de studii de fezabilitate. Există la Iaşi o polemică locală despre locaţia spitalului, avem asigurări că locaţia va fi validată de autorităţile locale. Cred că în această toamnă una din garanţiile pentru spitalul regional din Cluj este că avem un ministru preocupat şi faptul că Guvernul a încercat, printr-o metodă simplă, să simplifice procedurile şi să ajungem la termen. Am vorbit cu comisarul european Corina Creţu, ne-a asigurat că finanţarea există şi, atunci când terminăm aceste condiţii, estimăm în septembrie, să se dea drumul primului lot din proiect', a precizat Vasile Dîncu. 

Potrivit acestuia, iniţial a fost vorba de 27 de spitale regionale, apoi de opt, iar în prezent au rămas trei, la Cluj, Iaşi şi Craiova. 

Vasile Dîncu a adăugat că există de câţiva ani asigurată finanţarea cu fonduri UE pentru cele trei spitale, câte 50 de milioane de euro, şi că se poate ajunge şi la o finanţare suplimentară, pentru aparatură şi dotări. 

La rândul său, premierul Dacian Cioloş a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că garantează că există fonduri pentru spitalul de urgenţă din Cluj. 

'Nu construieşte primul ministru, nu face studii de fezabilitate primul ministru, nu pregăteşte proiectul tehnic. Lucruri care nu ţin de mine sau de Guvern nu le pot garanta, dar pot garanta că există finanţare, că Guvernul actual a început să revadă studiul de fezabilitate care a fost făcut în urmă cu ceva vreme şi studiul trebuie reactualizat pentru a putea lansa proiectul tehnic. Pentru revizuirea studiului de fezabilitate vom folosi Compania Naţională de Investiţii, cu obiectivul de a finaliza acest studiu în toamnă şi să lansăm apoi licitaţia pentru proiectul tehnic şi pentru execuţie', a menţionat Dacian Cioloş. 

Spitalul regional de urgenţă din Cluj ar urma să fie construit în comuna Floreşti, pe 15 hectare. 

Premierul Dacian Cioloş şi vicepremierul Vasile Dîncu a efectuat, vineri, o vizită de lucru în Cluj. Cei doi au avut o întâlnire cu prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan, cu preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mînzat, şi cu Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. De asemenea, au vizitat Muzeul de Istorie al Transilvaniei şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare Cluj-Napoca. 

Comisarul european pentru politici regionale Corina Creţu a declarat, joi, că România are alocaţi, în perioada 2014 - 2020, 500 de milioane de euro pentru educaţie şi sănătate, în care intră şi fondurile pentru trei spitale regionale, însă, spune ea, nu există încă un amplasament pentru aceste noi unităţi medicale. 

"Pentru sănătate şi educaţie România are alocată, pentru 2014 - 2020, suma de 500 de milioane de euro şi pentru fiecare spital regional 50 de milioane de euro, deci suma totală pentru sănătate şi educaţie este de 500 de milioane. Am spus acest lucru în timpul conferinţei pentru că este datoria mea să trag şi un semnal de alarmă atunci când este cazul şi aşa cum am spus a fost o luptă continuă ca să convingem Comisia Europeană să aloce aceşti bani pentru aceste trei noi spitale regionale, iar, la aproape un an, în iunie 2015, am semnat Programul Operaţional Regional unde s-au prevăzut aceste spitale. Din păcate, nu există până la această oră nici măcar amplasamentul unde vor fi aceste spitale", a afirmat Corina Creţu. 

Ea a adăugat că a discutat cu ministrul Dezvoltării Regionale şi cu ministrul Sănătăţii pentru a face o evaluare a nevoilor din sănătate. 

''Am vorbit cu domnul ministrul al Dezvoltării, cu domnul ministru al Sănătăţii. Avem nevoie de o evaluare exactă a nevoilor de sănătate din România pentru a şti exact unde vom putea investi. Am înţeles că deja Guvernul se angajează cu Banca Mondială pentru a avea aceste studii şi speranţa mea este să începem aceste investiţii cât mai repede", a arătat Corina Creţu. 

În opinia acesteia, ar fi ideal pentru România să înceapă cât mai repede derularea acestor programe, pentru că necesităţile în sănătate sunt foarte mari. 

"Suntem la începutul perioadei de programare, avem şapte ani în faţă, ideal ar fi să începem cât mai curând, pentru că necesităţile pentru sănătate sunt foarte mari pentru România. Timp este, dar, dacă pierdem anul 2016, începem să repetăm acelaşi scenariu al perioadei precedente, când s-au acumulat foarte multe întârzieri la începutul perioadei de programare", a subliniat comisarul european.