DNA: Grupul infracțional care a comis fraudele de la CASMB s-a constituit încă din 2014

Situația privind activitățile infracționale din anii 2014 și 2015 a rezultat dintr-o anchetă efectuată inițial de procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

"Prin ordonanța emisă în data de 3.10.2017 (...), la dosarul cauzei a fost conexat dosarul (...) Parchetului de pe lângă Tribunalul București, cu privire la fapte similare comise de funcționarele Mocanu Gabriela-Rodica, Sardare Jeana și Petrescu Mina-Elena, în perioada 2014 — 2015. În cauză s-a stabilit că grupul infracțional organizat ce a acționat la nivelul CASMB, în principal, în scopul fraudării Fondului național unic al asigurărilor sociale de sănătate (FNUASS), s-a constituit mai devreme, respectiv în anul 2014 și nu în anul 2016, astfel încât și-a desfășurat activitatea și în perioada 2014 — 2015, nu numai în perioada 2016 — 2017", se arată în referatul întocmit de procurorii anticorupție.

Conform aceleiași surse, infracțiunile pentru care s-a început urmărirea penală sunt mai numeroase, deoarece gruparea organizată ar fi acționat și în scopul comiterii infracțiunilor de luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență, fapte comise "în legătură cu atribuțiile de serviciu ale funcționarilor CNAS, CASMB și, respectiv, ale medicilor și asistenților medicali".

În consecință, procurorii DNA au dispus extinderea urmăririi penale și pentru actele materiale comise în perioada 2014 — 2015, precum și pentru cele comise în scopul săvârșirii infracțiunilor care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii unice de constituire a unui grup infracțional organizat.

Din anchetă a mai reieșit că la grupul infracțional organizat constituit de Gabriela-Rodica Mocanu, Jeana Sardare și Mina-Elena Petrescu în anul 2014, la nivelul CASMB, au aderat ulterior conducătorii instituției, respectiv Lucian Vasile Bara, Ovidiu Munteanu și Ion-Ovidiu Mihăescu, reprezentanții unor societăți comerciale fără activitate reală ori legală, aflate în relație contractuală cu CASMB, precum și șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate Marian Burcea.

"Începând cu luna martie 2017, gruparea infracțională a fost sprijinită și de președintele CNAS, Burcea Marian. (...) În sprijinul activității infracționale, președintele CNAS, respectiv inculpatul Burcea Marian, a dispus ca funcționarii CNAS și CASMB din structurile de control să nu mai deranjeze furnizorii de servicii medicale cu verificările legale, deși avea cunoștință că nivelul fraudelor era foarte mare. Totodată, a făcut presiuni și demersuri ca decontările fictive să nu mai fie sesizate oficial, de către (...), în același scop, respectiv împiedicarea unei activități de control eficiente", se menționează în referat.

Curtea de Apel București a decis pe 7 noiembrie arestarea preventivă a două din cele 16 persoane reținute de DNA în dosarul decontărilor fictive de la CASMB, alte opt fiind plasate în arest la domiciliu. În plus, șase persoane vor fi cercetate sub control judiciar. Decizia nu este definitivă.

Procurorii DNA au extins cercetările în dosarul decontărilor fictive de la CASMB, fiind reținuți reprezentanți ai unor firme de servicii medicale la domiciliu. Aceștia sunt acuzați că, în cursul anchetei penale, ar fi încercat să influențeze martorii în cauză și să contrafacă mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât și prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente.

Conform DNA, există date și probe potrivit cărora, începând din anul 2016, reprezentanții unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relație contractuală cu CASMB, ar fi aderat la grupul infracțional constituit din funcționari și conducători ai CASMB. Această grupare ar fi fost sprijinită și de președintele CNAS la acea vreme, Marian Burcea, aflat în prezent în arest preventiv. "Grupul infracțional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracțiuni (înșelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu), Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiți pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraților care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit", susțin procurorii.

În plus, arată anchetatorii, cei care au participat la grupul infracțional ar fi construit, în mod repetat, proceduri netransparente și extrem de complicate ca măsură de precauție împotriva oricărei încercări de devoalare a modului nelegal de cheltuire a FNUASS, iar conducătorii instituției, deși au avut cunoștință de activitățile infracționale, nu ar fi dispus măsuri pentru verificarea, tragerea la răspundere și sancționarea celor care au acționat în scopul fraudării banilor de la CASMB.