DNA: Modificarea codurilor penale încurajează "conduita abuzivă a funcţionarilor". Peste 2.100 de dosare vor fi clasate

Aceștia arată că, în varianta aplicării lor, dosarele aflate în lucru la DNA vor fi clasate şi va scădea termenul de prescripţie la cinci ani, în condiţiile în care, în ultimii doi ani, au fost trimise în judecată 1.171 de persoane acuzate de abuz în serviciu, prejudiciul calculat în aceste dosare fiind de peste un miliard de euro.

În urma unei analize întocmite de DNA, rezultă că, prin aplicarea proiectelor Executivului în forma actuală, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată şi pedepsită, în cauzele trimise la instanţă procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa, a transmis DNA, într-un comuncat.

"Limita de 200.000 lei nu are nicio legătură cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate", susţin procurorii DNA.

Ei mai arată că orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată.

"Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei. Spre exemplu, controalele Curţii de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuţii de control, care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile. Toate dosarele aflate deja pe rolul instanţelor, având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal", precizează DNA.

Procurorii anticorupţie mai arată că pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum şapte ani la maximum trei ani, fără a se preciza care este justificarea.

"În consecinţă, scade termenul de prescripţie la cinci ani. Prin urmare, o serie de procese şi anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripţie. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu", mai arată DNA.

Procurorii precizează că, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor sunt de peste un miliard euro (1.048.341.902 de euro).

În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu.

"În faţa acestei realităţi, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanţă, cât si în momentul executării efective a pedepsei. Or, prin noua reglementare va fi încurajată conduita abuzivă a funcţionarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate şi de probitate a acestora în soluţionarea unor drepturi şi interese ale persoanelor fizice sau juridice", mai arată procurorii.

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat săptămâna trecută la un post de televiziune că a văzut, în ultima perioadă, cum procurorul general a comentat despre legi, precizând că Parchetul trebuie doar să aplice legile, în timp ce elaborarea lor este atribuţia Parlamentului.

Parchetul instanţei supreme, condus de Augustin Lazăr, a transmis, în 25 ianuarie, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un punct de vedere critic faţă de ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului penal, iniţiate de Ministerul Justiţiei, considerând că adoptarea acestor reglementări în regim de urgenţă ar putea avea drept rezultat vulnerabilizarea gravă a instituţiilor statutului în faţa criminalităţii.