DNA solicită preşedintelui Iohannis să încuviinţeze urmărirea penală a lui Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de luare de mită

Când era ministru, Tăriceanu „ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 de dolari, constând în plata unor servicii de consultanţă. În schimb, acesta şi-ar fi exercitat atribuţiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei”, arată un comunicat de presă al instituţiei. Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că este genul de dosar făcut de către DNA pe considerente politice. Fostul preşedinte al Senatului a adăugat că erau mai multe „acuzaţii care nu erau deloc evidente şi clare” şi anume era acuzat de luare de mită, dar în dosarul procuroriloe se spunea că de fapt banii nu au ajuns la el.

„În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de o persoană, la data faptelor având funcţia de prim ministru, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită”, anunţă DNA, potrivit News.ro.

Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale faţă de persoana respectivă are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

Persoana respectivă ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanţii unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanţă. În schimb, acesta şi-ar fi exercitat atribuţiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei.

Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăţilor făcute de statul roman către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

Dosarul a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cererea autorităţilor judiciare austriece.

La data de 7 noiembrie 2018, la solicitarea D.N.A, a fost sesizat Senatul României să încuviinţeze efectuarea urmăririi penale faţă de aceeaşi persoană (la acea dată având funcţia de senator), pentru săvârşirea unei infracţiuni de luare de mită, iar la data de 3 iunie 2019, Senatul a respins cererea de începere a urmăririi penale a persoanei respective.

Ulterior, au fost efectuate acte de urmărire penală cu privire la fapte şi alte persoane, între care un om de afaceri trimis în judecată (http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9668).

”Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt sus menţionată cu referire la fostul demnitar.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidenţa art. 305 alin 4 din C.P.P. În prezent, persoana faţă de care s-a solicitat sesizarea Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumţia de nevinovăţie”, precizează DNA.

Cel vizat este Călin Popescu Tăriceanu, pentru care DNA a transmis, în 7 noiembrie 2018, Senatului cererea de avizare a începerii urmăririi penale, cerere respinsă însă de Senat în 3 iunie 2019.

Călin Popescu Tăriceanu era acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de la o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

„S-a încercat, prin deschiderea acestui dosar, atât discreditarea mea politică şi civică, cât şi afectarea gravă a credibilităţii şi legitimităţii Parlamentului, în încercările sale de corectare a legislaţiei, pentru garantarea independenţei instanţelor faţă de parchete şi de serviciile de informaţii şi conferirea garanţiilor stabilite prin articolul 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, a susţinut atunci Tăriceanu, care era preşedintele Senatului.

Preşedintele Klaus Iohannis afirma, în urma votului din Senat de respingere a ridicării imunităţii lui Călin Popescu Tăriceanu, că PSD şi ALDE continuă să obstrucţioneze justiţia, se descalifică în faţa propriilor cetăţeni şi dovedesc că nu sunt altceva decât o ruşine pentru ţara lor.

„PSD şi ALDE continuă să obstrucţioneze justiţia, făcând scut în jurul lui Călin Popescu-Tăriceanu pentru a-l scăpa de urmărirea penală. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că votul dat astăzi în Senat reprezintă  un act de crasă sfidare a românilor care şi-au exprimat opţiunea clară la referendumul din 26 mai. La doar câteva zile după ce românii au sancţionat explicit şi dur politica PSD-ALDE de a pune instituţiile statului în slujba protejării politicienilor cu probleme penale, senatorii majorităţii se dezic de mandatul primit de la cetăţeni”, afirma Iohannis.

„Cetăţenii români nu mai tolerează acest comportament ilegitim, iar cei responsabili vor fi aspru sancţionaţi la urne”, arăta preşedintele.