Doctorii critică decizia ICCJ: Medicii nu sunt funcţionari publici, legislaţia permite donații

"Colegiul Medicilor din România prezintă poziţia corpului profesional faţă de dezbaterile în jurul deciziei ICCJ într-o speţă despre luare de mită. ICCJ analizând în recursul suprem în ultimă instanţă a luat decizia finală prin care interzice în mod formal medicilor să primească orice fel de bun sau de folos din partea pacientului. Medicul nu este şi nu poate fi asimilat cu funcţionar public în exerciţul profesiei sale, asta l-ar exonera de faptul că nu poate primi atenţii de la pacienţi. Pe de altă parte legea a dreptului pacientului din 2003, precizează cu claritate, într-un articol, că medicul poate primi sub formă de donaţie un dar la sfârşitul tratamentului din partea pacientului - bunuri, bani sau alte foloase. (...) De vreme ce instanţele oficiale juridice au fost în neclaritate pe această speţă este vădit lucru că legea nu este clară, nu este precisă, nu este un instrument de lucru aşa cum ar trebui să fie", a declarat, vineri, preşedintele CMR, Gheorghe Borcean.

Președintele CMR a mai spus că este deja tradiţie în România ca pacientul să ofere un dar medicului, fie pentru a-şi exprima mulţumirea la sfârşitul actului medical, fie pentru că este conştient de veniturile mici ale acestora.

"Totodată cu toţii ştim că este o cutumă, este o tradiţie situaţia aceasta în România în care pacientul recompensează munca medicului din diverse motive, pentru că aşa doreşte el, pentru că ştie că salariile medicilor sunt mici. De asemenea este de notorietate publică faptul că de ani de zile situaţia financiară a medicului este jenantă. Nu pot să spun cât este de frustrant pentru un medic să se simtă dependent de o atenţie, de un cadou, de o donaţie pe care o face pacientul. Repet, aceasta este o situaţie frustrantă pentru toţi medicii care lucrează în România. Toţi medicii vor spune că veniturile lor sunt dependente de această formă de finanţare", a mai spus Borcean.

Președintele CMR a atras însă atenția că medicii sunt primii care nu mai doresc menținerea acestui sistem - "dependenţa de o situaţie neconformă care oricând poate fi considerată penală".

"Noi toţi cei care lucrăm în sistem ştim că acest lucru este anormal, ilegal şi imoral. Dar a spune astăzi că din această cauză medicii vor pleca şi mai mult din ţară nu este drept, medicii pleacă de ani de zile cu şi fără decizia ICCJ. Dacă voiau să plece o făceau până acum, dacă nu au făcut-o, nu au vrut. Din ţară au plecat în ultimii 15 ani cinci - șase milioane de români. Dintre aceştia 15.000 sunt medici. Și aceştia nu au plecat pentru că se simţeau penali pentru că au luat mită, ci au plecat pentru condiţii de viaţă mai bune, ca să se realizeze mai bine profesional", a mai spus preşedintele CMR.

CMR a făcut numeroase demersuri către toţi miniştrii Sănătății pentru creşterea veniturilor medicilor și toţi miniştrii au promis acest lucru, a mai spus Borcean.

"Toţi miniştrii ne-au promis că vor face tot posibilul ca să ne crească veniturile. Am înţeles că resursele economice ale sistemului sunt reduse. Decizia ICCJ este frustrantă. Este frustrant că aceste lucruri se întâmplă din cauza unor neclarităţi legislative, care nu fac cinste nici nouă, cei 40.000 de doctori care lucrăm în România, şi nici pacienţilor noştri. Decizia duce la scăderea încrederii în profesioniştii sistemului sanitar, or profesia medicală este bazată în primul rând pe cunoaştere, pe empatie şi pe încredere. Colegiul Medicilor se va implica în viitorul proiect de lege pentru a reglementa aceste aspecte", a adăugat preşedintele CMR.

Medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor, această practică fiind în dezacord cu normele penale aflate în vigoare, potrivit unei decizii a instanţei supreme publicate în Monitorul Oficial al României.

Decizia pronunţată, pe 4 iunie, de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a apărut, pe 5 august, în Monitorul Oficial şi este obligatorie de la momentul publicării.

"Stabileşte că fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art. 34 alin. 2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal", au hotărât magistrații instanței supreme.

Potrivit motivării deciziei ICCJ, în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 se arată că "pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii". Cu toate acestea ICCJ a reţinut în decizia, din 4 iunie, că această posibilitate recunoscută legislativ pacientului nu impune obligaţia medicului de a accepta aceste liberalităţi.

Judecătorii arată că este posibil ca pacientul să ofere plăţi suplimentre sau donaţii cu respectarea legii, împrejurare care poate fi de natură să excludă orice răspundere penală, dar primirea acestora să nu se facă de către angajaţi cu respectarea legii, deoarece chiar lege interzice primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.

"Chiar daca se admite existenţa unui drept al medicului de a primi plăţi suplimentare sau donaţii, corelativ dreptului pacientului de a oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare ori donaţii, cu respectarea legii, este evident că «respectarea legii» se referă atât la respectarea legii de «pacient», cât şi la respectarea legii de «angajaţii unităţii», atunci când, pe de o parte, pacientul oferă plăţi suplimentare sau donaţii, iar, pe de altă parte, «angajaţii» unităţii medicale primesc aceste plăţi suplimentare sau donaţii", susţin judecătorii ICCJ în motivarea deciziei din 4 iunie.

Decizia ICCJ vine ca urmare a unei cereri din 20 martie a Curţii Militare de Apel care solicita dezlegarea acestei chestiuni de drept, la rândul lor magistraţii militari fiind sesizaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

În luna februarie, procurorii DNA au solicitat Curţii Militare de Apel să ceară ”ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să stabilească de principiu dacă prin dispoziţiile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, potrivit cărora «pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii» dezincriminează infracţiunea de primire de foloase necuvenite, faptă prevăzută şi pedepsita de art. 256 din C.pen. de la 1968, respectiv infracţiunea de luare de mită, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 289 din C.pen., în varianta primirii de către funcţionarul public de bani sau foloase ce nu i se cuvin, în cazul medicilor sau al altor angajaţi ai unităţilor sanitare”.

La acel moment DNA a arătat că de punctul de vedere al ICCJ depinde achitarea sau condamnarea unui medic, și că ”pe o astfel de interpretare prima instanță a pronunțat o hotărâre de achitarea a inculpatului”.

Chestiunea a fost adusă în atenția magistraților militari de procurorii DNA în dosarul medicului militar Iancu Mocanu care a fost achitat de Tribunalul Militar Bucureşti, în martie 2014, pentru luare de mită şi primire de foloase necuvenite. Doctorul a fost prins în flagrant, în 23 septembrie 2013, când lua mită 2.000 de euro pentru opera un pacient. Medicul le-a spus anchetatorilor că suma găsită în buzunarul din partea stângă a bluzei a primit-o "ca atenţie din partea unui aparţinător al pacientului".