Doi ani de la tragedia din Clubul Colectiv

În club, trupa Goodbye to Gravity susținea un concert de lansare a unui nou album. Incendiul izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul concertului s-a extins rapid, soldându-se cu numeroase persoane decedate și rănite.

În cursul nopții de 30 spre 31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunța că 27 de persoane au murit și 162 de persoane au fost spitalizate, în urma incendiului de la clubul Colectiv. Răniții au fost transportați la spitalele Floreasca, de Arși, Elias, Militar, ''Sf. Pantelimon'', Județean Ilfov, ''Sf. Ioan'', ''Bagdasar-Arseni'', Municipal, Colțea, ''Marie Curie'' și "Grigore Alexandrescu".

Dintre persoanele rănite, 34 au fost transferate la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel și Elveția.

În următoarele două luni, numărul persoanelor decedate a ajuns la 63, iar în 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64. Între victimele care și-au pierdut viața în urma incendiului s-au aflat și membri ai trupei Goodbye to Gravity — basistul Alex Pascu, bateristul Bogdan Lavinius Enache, chitariștii Vlad Țelea și Mihai Alexandru.

A fost declanșată o anchetă în urma căreia cei trei patroni de la clubul Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, au fost trimiși în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzați de săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală și neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. În același dosar au fost trimiși în judecată Daniela Niță, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niță (director) și Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiției persoanele juridice SC Colectiv Club SRL și SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

În rechizitoriul care a însoțit dosarul de trimitere în judecată a patronilor, procurorii arată că patronii clubului Colectiv "au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului".

Daniela Niță, patroana firmei de artificii, a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice "fântână de scenă", neînsoțite de fișe tehnice, care, în conformitate cu instrucțiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spațiu deschis și amplasate în poziție verticală, pe un suport stabil și plat și, în aceste condiții, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice și fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), se mai arăta în rechizitoriu.

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016,  fiind acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale sectorului 4 al municipiului București. Au mai fost deferite justiției alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, șef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminița Ganea, consilier superior, și Ramona Sandra Moțoc, referent superior, ambele în cadrul aceluiași serviciu.

La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehniști (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, deși avea pregătire de specialitate și avizele necesare, dând dovadă de "gravă neglijență". Acesta nu ar fi luat măsuri de limitare și de asigurare a perimetrului posibil incandescent și nici nu a asigurat prezența unor extinctoare în imediata apropiere, ceea ce ar fi putut duce la evitarea propagării incendiului.

O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leușteanu, unul dintre supraviețuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și s-a constituit parte civilă în dosar.

Tribunalul București a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile și excepțiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, instanța dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanța a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.

La 28 octombrie 2016, procurorii militari din DNA au dispus trimiterea în judecată, în dosarul Colectiv, a Antoninei Radu și a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofițeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București — Ilfov. Ei sunt acuzați de DNA de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, și uzurpare a funcției, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

DNA a precizat că, în perioada septembrie 2014 — 30 octombrie 2015, cei doi ofițeri ISU, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu bună știință, nu și-au îndeplinit obligațiile ce decurgeau din conținutul prevederilor legale privind prevenirea și apărarea împotriva incendiilor, deși au luat cunoștință și au constatat că acel club din București (care până la data de 6 octombrie 2014 a funcționat ca persoană juridică SC Music Hall SRL București, iar după această dată ca persoană juridică SC Colectiv Club SRL București) desfășura activități specifice fără a deține aviz/autorizație de securitate la incendiu.

Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanți în București și alte câteva sute în țară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea și a primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone.

Guvernul Ponta a demisionat la 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta declarând că are obligația "să constate supărarea legitimă din cadrul societății". "Nu cred că este corect să las responsabilitatea celor care au fost în teren. Sunt gata să fac eu acest gest și-mi depun mandatul de prim-ministru (...). Sper ca depunerea mandatului meu și al Guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat", a precizat premierul Victor Ponta.

Tot la 4 noiembrie 2015 și-a anunțat demisia și primarul sectorului 4, Cristian Popesu Piedone, exprimându-și speranța că vidul legislativ și carențele administrative vor trage un semnal de alarmă pentru viitor.

La cinci luni de la producerea tragediei, victimele au anunțat, la 28 martie 2016, înființarea "Asociației Colectiv GTG 3010", cu scopul de a lupta pentru drepturile tuturor celor afectați de teribila tragedie, pentru răniți și familiile tinerilor dispăruți. Asociația are șapte membri fondatori și este condusă de Eugen Iancu.

În octombrie 2016, a avut loc evenimentul caritabil #3010 Festival, organizat în beneficiul victimelor din clubul Colectiv, care a adus donații în valoare de 56.530 de lei, obținuți prin vânzarea biletelor, suma urmând să fie fi utilizată pentru decontarea tratamentelor medicale necesare răniților, fie prin decontarea facturilor medicale, fie prin plata serviciilor specifice, direct către unitatea spitalicească. La acel moment, aproximativ 100 dintre răniții din Colectiv aveau nevoie de tratamente și intervenții medicale.

Evenimentul a fost susținut prin participarea pro-bono a mai multor artiști și trupe rock: Nexus, Florin Chilian, Compact, Talisman, Costi Cămărașan Band, 7 Semne, Hatemode, Bulletproof, W3 4R3 NUM83R5, Metrock, Truda, Kempes, Fallen, Gray Matters, Coma, Anton, Krypton Unplugged, Awake, Altar, Trooper, Statuar, precum și a prezentatorului Petre Magdin.

În decembrie 2017, rude ale victimelor au amenajat un brad de Crăciun în Piața Bucur, cu fotografiile celor care și-au pierdut viața în incendiul din clubul Colectiv.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, la 21 martie 2017, OUG nr. 74/2016 prin care s-a stabilit prelungirea cu doi ani a posibilității decontării tratamentelor victimelor tragediei din clubul Colectiv, care beneficiază de îngrijire medicală în străinătate. Potrivit actului normativ, se aprobă plata, din bugetul Ministerului Sănătății, pentru cheltuielile aferente tratamentului pentru victimele tragediei, care beneficiază de îngrijire medicală în străinătate, în continuarea tratamentului acordat în regim de spitalizare în unități sanitare publice din România și din străinătate. Totodată, având în vedere faptul că în cazul unor tratamente medicale și intervenții chirurgicale plata cheltuielilor este solicitată în avans de către unele spitale din străinătate, s-a introdus și posibilitatea de plată în avans pentru tratament.

La 11 aprilie 2017, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr. 74/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate în cazul persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul București.

La un an și nouă luni de la tragedia din Clubul Colectiv, a avut loc evenimentul ''Noapte albă la #Colectiv'', mai precis din seara de 30 iulie, ora 20.00, până în dimineața de 31 iulie, ora 8.00, toți aceia care au dorit să aprindă o lumânare în memoria victimelor incendiului de la Clubul Colectiv au putut să facă acest lucru. Momentul a marcat și amenajarea spațiului din Piața Bucur unde a fost amplasat monumentul dedicat victimelor Colectiv.