DOSAR PENAL pentru mai mulţi cetăţeni ungari, după declaraţii cu caracter revizionist şi separatist
DIICOT informează că are pe rol un dosar în care mai multe persoane sunt cercetate pentru "acţiuni împotriva ordinii constituţionale", prin declaraţii cu caracter revizionist şi separatist, surse judiciare precizând, pentru MEDIAFAX, că în cauză sunt vizaţi cetăţeni ungari.
"Pe rolul Serviciului de prevenire şi combatere a infracţiunilor de terorism şi a celor contra siguranţei statului se află în curs de soluţionare un dosar penal în care se efectuează cercetări faţă de mai multe persoane, sub aspectul acuzaţiei privind săvârşirea infracţiunii de 'acţiuni împotriva ordinii constituţionale' prevăzute de art. 397 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, vineri seară, de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că persoanele vizate în acest dosar sunt cetăţeni ungari.
În cauză, precizează DIICOT, există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2013-2014, pe teritoriul României, cu ocazia mai multor manifestări ce au vizat promovarea Alianţei Tinerilor de Dreapta - Mişcarea pentru o Ungarie mai bună, au fost făcute declaraţii cu caracter revizionist şi separatist, contrare ordinii constituţionale.
"Menţionăm că, potrivit art. 4 alin. 1 din Codul de procedură penală, orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă", se mai arată în comunicat.
Precizările DIICOT vin după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog, a anunţat că autorităţile române au decis nepermiterea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili.
Dajbog a mai spus, întrebată despre preşedintele Jobbik, Vona Gabor, că nu poate furniza informaţii, pentru că pe rolul Ministerului Public se află, în faza implementării, o cauză penală.
"În urma activităţii de evaluare a riscului la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale a legislaţiei comunitare, autorităţile române competente au luat decizia instituirii unor măsuri preventive în vederea preîntâmpinării unor evenimente de natură a afecta ordinea publică şi securitatea naţională. Astfel, au fost instituite măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României şi s-a solicitat instanţei competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetăţeni ungari, care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik", a declarat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.
Despre aceştia, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, s-a stabilit "cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi de natură a justifica măsurile dispuse în condiţiile legii".
"La acest moment, suntem într-o procedură de informare a autorităţilor ungare, pentru a avea certitudinea că şi persoanele vizate sunt informate", a mai spus Monica Dajbog.
După anunţul MAI, candidatul din Târgu Mureş de pe lista Jobbik la alegerile din Ungaria, Kisgyorgy Levente, a afirmat că, din câte ştie el, măsura de interzicere a intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni nu este permisă de "legile UE" şi spune că se poate declanşa un "scandal internaţional".
Preşedintele Traian Băsescu le-a transmis, joi, un mesaj politicienilor maghiari care se anunţă în număr mare în România în următoarele zile, că "oricine poate fi cu uşurinţă expulzat în plin sejur de pe teritoriul României, dacă nu respectă legile şi Constituţia".
Şeful statului i-a avertizat pe politicienii maghiari "să aibă în vedere că statul român nu va tolera mesaje care să contravină Constituţiei României".
"Obiectivul nostru este că oamenii politici maghiari să nu utilizeze perioadele de campanie electorală pentru a face declaraţii care contravin Constituţiei României, statului de drept şi comportamentului unui oaspete pe teritoriul altor ţări", a mai spus Traian Băsescu.
Preşedintele i-a transmis un mesaj şi liderului Jobbik, Vona Gabor: "Să fie convins domnul preşedinte al Jobbik că îi ştim foarte bine activitatea politică".
Tot Traian Băsescu declara, marţi, că cere Guvernului şi Parlamentului emiterea unui act normativ prin care să se interzică prezenţa membrilor partidului Jobbik în România, pe care l-a catalogat drept "extremist".
"Cred că e timpul să punem capăt acţiunilor acestui partid pe teritoriul României, şi cer public Guvernului şi Parlamentului să se emită act normativ prin care prezenţa pe teritoriul României a membrilor şi liderilor acestui partid să fie interzisă. Este un partid extremist", a spus Băsescu.
Ministerul deInterne îl poate declara miercuri pe liderul Jobbik drept persoană indezirabilă pe teritoriul României dacă preşedintele Traian Băsescu, ca şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, avizează procedura, declara premierul Victor Ponta.
El preciza că ministerul a elaborat de marţi dimineaţa documentaţia în acest sens, dar preşedintele, având informaţii despre ce se întâmplă la nivelul Guvernului, a vrut să "fure caimacul".
Luni seară, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor ucişi în 1854, organizată la Târgu Mureş, CNS cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, dar şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. Participanţii au ascultat discursuri timp de aproximativ trei ore şi jumătate, în faţa Monumentului Secuilor Martiri, după care preşedintele CNS i-a îndemnat pe manifestanţi să se deplaseze pe trotuar spre centrul oraşului. Participanţii au pornit în marş strigând "Hungaria", "Să piară Trianonul" şi "Autonomia".
În timpul manifestaţiei, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizaţiei "64 de Comitate" (HVIM), veniţi din Ungaria, s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.
Străinii care prezintă un pericol pentru ordinea publică din România pot fi opriţi de autorităţile de frontieră să intre pe teritoriul ţării, se arată în OUG 194/2002, care reglementează regimul străinilor în România.
La articolul 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 194/2002, se menţionează condiţiile cu privire la intrarea străinilor în România.
Astfel, cetăţenii străini sunt obligaţi prin lege să aibă, printre altele, un document valabil de trecere a frontierei, care este acceptat de statul român, să nu fie incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în ţara noastră sau care au fost declaraţi indezirabili şi să nu prezinte "un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică".
Acelaşi act normativ menţionează la articolul 4, privind obligaţiile străinilor aflaţi pe teritoriul României, că aceştia "nu pot organiza partide politice ori alte organizaţii sau grupări similare acestora şi nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa funcţii şi demnitaţi publice şi nu pot iniţia, organiza sau participa la manifestaţii ori întruniri care aduc atingere ordinii publice sau siguranţei naţionale".
În acelaşi timp, "străinii nu pot finanţa partide, organizaţii, grupări sau manifestaţii ori întruniri".