DOSARE: Alina Bica a pus la cale un plan minuțios pentru a-l ajuta pe Ovidiu Tender

În motivarea deciziei se arată că, în anul 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obține o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO — Carom, aflat pe rolul Tribunalului București. Sprijinul a fost cerut prin intermediul lui Ionuț Mihăilescu, fost ofițer de poliție judiciară și consilier al fostului șef DIICOT, care între timp fusese angajat la compania Prospecțiuni SA, deținută de Tender.

Astfel, în iunie 2013, imediat după ce a fost numită șefă a DIICOT, Alina Bica l-a chemat pe Gheorghe Rădescu, procurorul care se ocupa în instanță de dosarul lui Tender, și l-a întrebat care este stadiul judecării la Tribunalul București. Procurorul i-a spus că, dacă dosarul se va judeca până la 1 februarie 2014, când intra în vigoare noul Cod penal, atunci exista o probabilitate ridicată ca Tender să primească 15 ani închisoare. În continuare, Bica i-a solicitat Silviei Ștefănescu, șef al Serviciului judiciar din DIICOT, să întocmească o situație a dosarelor aflate în instanțe și numele procurorilor care participă la ședințele de judecată, sub pretextul realizării unei normări și echilibrări a activității acestora.

După această discuție, la nivelul Serviciului judiciar, a fost supusă dezbaterii modalitatea de calcul a termenului de prescripție specială a răspunderii penale în cauzele aflate pe rolul instanței sau al DIICOT, opinia Alinei Bica fiind că legea penală mai favorabilă trebuie identificată pe instituții autonome, însă acest punct de vedere nu a fost îmbrățișat și de Gheorghe Rădescu.

În august 2013, Bica a decis ca Gheorghe Rădescu să nu se mai ocupe de dosarul lui Tender, fiind înlocuit cu procurorul Claudia Curelaru. Rădescu a refuzat însă și s-a prezentat în septembrie 2013 în sala de judecată. Imediat, a fost chemat de Alina Bica. Ea i-a spus să înceteze orice implicare în dosarul lui Tender, el fiind apoi mutat la altă structură din DIICOT.

Claudia Curelaru, procurorul care se ocupa de dosarul lui Tender, a fost chemată de șefa DIICOT, care i-a solicitat să ceară în instanță o pedeapsă cu suspendare pentru Tender, motivând că prejudiciul poate fi recuperat, acesta a avut un comportament social corect, o parte din infracțiuni s-au prescris, iar procesul durează de peste 8 ani. Mai mult, Bica le-a pus pe Claudia Curelaru și Silvia Ștefănescu să semneze un proces verbal în care s-a consemnat că sunt de acord să pună la tribunal concluzii în sensul aplicării unei pedepse cu suspendare pentru Tender.

Claudia Curelaru și Silvia Ștefănescu nu s-au conformat și nu au depus în instanță acel referat, iar Bica le-a anunțat ulterior că nu mai era interesată de subiect, fiind preocupată de scandalul mediatic în care era implicată, după ce în presă au apărut fotografii cu ea și Elena Udrea la Paris.

Pe 20 noiembrie 2014, Alina Bica era reținută de DNA pentru fapte de corupție, iar în decembrie 2014, Ovidiu Tender era condamnat de Tribunalul București la 11 ani și patru luni închisoare în dosarul RAFO — Carom.

"Înalta Curte reține că mijloacele de probă administrate dovedesc existența unui plan minuțios pus la cale de inculpată și declanșat încă de la numirea acesteia la conducerea structurii de parchet specializată, în vederea îngreunării tragerii la răspundere penală a lui Tender", se arată în motivarea dată de instanța supremă.

Magistrații susțin că Bica a solicitat întocmirea unor date statistice în vederea reorganizării DIICOT, ca un pretext pentru îndepărtarea procurorului Gheorghe Rădescu din dosarul în care era judecat Tender, magistrat care nu putea fi controlat de ea.

"Odată aflat punctul de vedere al procurorului de ședință cu privire la dosarul Tender — Carom, inculpata, realizând că nu-și poate pune în aplicare planul de a-l ajuta pe Tender, așa cum se înțeleseseră în prealabil, a conceput o strategie care, sub aparența necesității reorganizării unității de parchet pe care o coordona, să-i permită schimbarea acestuia cu un alt procuror care, oricât de bine pregătit profesional ar fi fost, nu avea posibilitatea obiectivă, dată fiind complexitatea și vechimea cauzei, dar și stadiul procedurii, să ajungă să cunoască speța la fel ca Rădescu Gheorghe, aspect care, conjugat cu faptul că și judecătorul ce asigura compunerea completului de judecată era nou, ar fi condus la temporizarea judecății după data de 1 februarie 2014, când intra în vigoare noua legislație penală, care reglementa pedepse mai mici pentru infracțiunile de care era acuzat Tender, cu incidență asupra prescrierii răspunderii penale în condițiile aplicării legii mai favorabile pe instituții autonome, așa cum rezultă și din declarațiile procurorilor Curelaru Claudia Ionela și Rădescu Gheorghe Mirel, potrivit cărora s-ar fi împlinit termenul de prescripție specială pentru toate faptele, excepție făcând cea de spălare de bani", se mai arată în motivare.

Judecătorii susțin că singurul dosar în care procurorul de ședință a fost înlocuit cu un alt coleg din cadrul DIICOT a fost cel privindu-l pe Ovidiu Tender.

"Eforturile inculpatei de a impune, la nivelul DIICOT, teza instituțiilor autonome au rămas fără efect în ceea ce privește situația lui Tender Ovidiu, ca urmare a tranșării de către Curtea Constituțională, la data de 6 mai 2014, a modului de identificare și aplicare a legii mai favorabile, care exclude combinarea dispozițiilor din legi succesive, astfel încât, pentru a reuși să îl favorizeze pe Tender, așa cum stabilise în prealabil cu acesta, a realizat că singura opțiune era aceea de a obține o soluție de condamnare la o pedeapsă a cărei executare să fie suspendată", mai spun magistrații, care adaugă faptul că planul conceput de Alina Bica "a fost gândit în cele mai mici detalii pentru a-i asigura reușita".

Pe de altă parte, judecătorii susțin că nu are relevanță declarația dată de Alina Bica, conform căreia Florian Coldea i-ar fi cerut să intervină pentru a obține o condamnare cu suspendare pentru Tender.

"Susținerile inculpatei — chiar dacă ar fi reale — potrivit cărora solicitarea unei condamnări cu suspendarea executării pedepsei pentru Tender Ovidiu a fost determinată de intervenția prim-adjunctului Serviciului Român de Informații, pe care a pretins că nu îl putea refuza, întrucât activitatea DIICOT ar fi avut de suferit în lipsa informațiilor ce erau furnizate de instituția menționată, nu au nicio relevanță din punct de vedere juridic și, ca atare, nu o pot exonera de răspundere penală, întrucât Bica Alina nu era în relații de subordonare față de acesta și mai mult, în condițiile legii, procurorii sunt independenți în luarea măsurilor și adoptarea soluțiilor dispuse", afirmă instanța.

În motivare se mai arată că "gravitatea acțiunilor întreprinse de către inculpata Bica Alina Mihaela, materializate în acte de ajutorare a unei persoane trimise în judecată pentru infracțiuni care prezintă un grad ridicat de pericol social atât generic, cât și concret, prin impunerea unei anumite atitudini procurorului de ședință, în vederea obținerii unei soluții favorabile pentru acuzat, precedată de măsuri administrative de natură a-i facilita atingerea scopului urmărit, este una sporită, având în vedere implicațiile asupra actului de justiție în general, punând sub semnul întrebării însăși finalitatea acestuia, respectiv credibilitatea și corectitudinea sistemului judiciar''.

''Implicațiile asupra sistemului judiciar sunt cu atât mai periculoase cu cât inculpata a acționat în calitate de procuror șef DIICOT, profitând de ascendentul și autoritatea pe care o avea asupra procurorilor din subordine, inclusiv prin pervertirea principiului constituțional al controlului ierarhic superior care guvernează activitatea Ministerului Public", se mai spune în motivare.

Judecătorii adaugă faptul că, un alt element care reclamă aplicarea unei pedepse aspre în cazul Alinei Bica, este faptul că ea este cea care a efectuat ancheta penală în cauza Tender — Carom, fiind chiar semnatara rechizitoriului.