DOSARUL decontărilor fictive de la Casa de Sănătate: Două din cele 16 persoane reţinute de DNA au fost arestate

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au emis mandate de arestare preventivă pentru Bujor Rudeanu şi Iuliana Gheorghe, au dispus arest la domiciliu pentru Florina-Jeni Bărbălău, Violeta Loredana Ciocâlteu, Anişoara Durnac, Crina-Ileana Constantinescu, Adela-Gabriela Miculescu, Eugeniu Vulpe, Adriana Georgeta Caraculacu, Adriana Rosmenteniuc şi măsura controlului judiciar în cazul celorlalte şase persoane.

Deciziile pot fi contestate.

Cele 16 persoane, reprezentanţi ai firmelor de îngrijire la domiciliu, un medic şi un avocat, sunt acuzate de înşelăciune privind decontarea ilegală a unor servicii medicale, dar şi că ar fi încercat să ascundă probe şi să influenţeze martori.

Potrivit DNA, Florina Bărbălău, reprezentant al firmelor SC Home Med Expert SRL şi SC Lara Med Serv SRL, Violeta Ciocâteu, administrator al SC Frontida SRL şi SC Home Medical Concept SRL, Crina Constantinescu, Adela Miculescu, administratori ai SC Micon Life SRL, Leontin Glăvan, reprezentant legal al SC Salvitae SRL, Nicoleta Nicu, al reprezentant legal al SC Lara Med Serv SRL, Maijana Ispas, reprezentant legal al SC Beta Medical Service SRL, şi Adriana Rosmenteniuc, reprezentant legal al SC Home Medical Assistance SRL, sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional şi înşelăciune.

De asemenea, Anişoara Durac, administrator al societăţilor comerciale SC Frontida SRL şi SC Home Medical Concept SRL, Sile Miculescu, administrator al SC Micon Life SRL, Elena Glăvan, asociat în cadrul SC Salvitae SRL, Eugeniu Vulpe, administrator în fapt al SC Claritas Servicii Medicale SRL, şi Bujor Rudeanu, reprezentant legal al SC Pusa – Medical Care SRL, sunt acuzaţi pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune.

Adriana Caraculacu, avocat, Al Aloul Adnan, medic, şi Iuliana Gheorghe, administrator al unui azil de bătrâni, sunt acuzaţi, în acelaşi dosar, de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

Procurorii spun că, în cursul anchetei , aceştia ar fi încercat să "influenţeze martorii în cauză şi să contrafacă mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât şi prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente."

Anchetatorii susţin că cei care făceau parte din grupare ar fi fraudat Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, banii din acest fond nefiind folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit.

"În perioada 2016 - 2017, inculpaţii reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale, au indus în eroare C.A.S.M.B. prin aceea că au prezentat ca fiind adevărate unele situaţii nereale (raportări false în ceea ce priveşte conţinutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora şi persoana care a efectuat serviciul medical), ceea ce a condus la efectuarea de plăţi necuvenite pentru servicii care nu au fost prestate. Astfel, au fost încasate de firmele inculpaţilor anterior menţionaţi sume necuvenite cuprinse între 151.098 lei şi 3.041.650 lei", precizează DNA într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii firmelor ar fi beneficiat de ajutorul a trei funcţionare din CASMB care aveau rolul de a înregistra raportări false în Sistemul Informatic Unic Integrat, acestea fiind cele care racolau furnizorii de servicii medicale care avea interesul să deconteze ilegal sumele.

"În măsura în care constatau că actele depuse de firme nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenţi medicali care figurau în acelaşi timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele îi abordau pe furnizori şi îi „învăţau” să facă modificările necesare pentru a evita sancţiunile legale, pentru a obţine decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu şi chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienţi care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenţi medicali care nu au prestat serviciile raportate", explică procurorii.

Sursa citată menţionează că deşi aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu presupune depunerea dosarului propriu de asigurat sau de împuternicitul său legal, fără implicarea firmelor, în realitate, "firmele sunt cele care iniţiază relaţia cu asiguraţii, le acordă consiliere pentru întocmirea dosarului care trebuie depus la C.A.S.M.B. şi, în multe cazuri, plătesc un avocat comun care depune documentele în calitate de împuternicit legal".

De asemenea, cele trei angajate ale CASMB ar fi furnizat informaţii din bazele de date la care aveau acces, asigurându-se astfel că raportările ilegale nu erau depistate, "mai exact pentru ca pacientul raportat în fals cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanţă ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unităţi sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă şi în contractul încheiat cu C.A.S.M.B", explică DNA.

La începutul lunii septembrie, 14 persoane au fost arestate în dosarul decontărilor fictive de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), între acestea numărându-se şi preşedintele instituţiei, Marian Burcea.