Titus Corlăţean, aviz negativ în Comisia juridică pentru cererea DNA de începere a urmăririi penale

UPDATE 14.21 În Comisia juridică a Senatului au fost 5 voturi împotrivă şi 3 pentru începerea urmăririi penale. Un vot a fost anulat. ”Un singur comentariu fac. Am prezentat în fața comisiei toate argumentele și datele și am susținut cu argumente că suspiciunile rezonabile și acuzațiile DNA-ului sunt total nefundamentate și le-am respins, cu argumente”, a declarat Titus Corlăţean după audiere. Votul comisiei este unul consultativ. Acum o lună, Direcția Națională Anticorupție a cerut avizul Parlamentului pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale a fostului ministru de Externe în dosarul votului din diaspora.

-----

Fostul ministru de Externe este aşteptat şi el la şedinţa comisiei, unde va fi audiat. Astfel, Titus Corlăţean îşi va putea pleda cauza în faţa colegilor săi senatori.

Aceştia vor da apoi un raport consultativ asupra cererii DNA. Dacă fostul ministru de Externe va putea fi sau nu urmărit penal în dosarul „Diaspora” va depinde de votul pe care îl vor da senatorii în plen, cel mai probabil săptămâna viitoare. Totul depinde însă dacă parlamentarii din comisie vor da astăzi un raport.

Procurorii DNA susțin că „în contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlățean, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte.”

Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, indică procurorii.

„Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv. Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia”, menționează sursa citată.

DNA mai susține că fostul ministru de Externe a cauzat și „o vătămare a intereselor legitime” ale MAE, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.