DOSARUL favorizării lui Nicolae Popa - Vîntu: Popa câştiga bani în Indonezia din turnee de popice
Sorin Ovidiu Vîntu a arătat vineri la instanţa supremă, în singura declaraţie pe care a dat-o în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, că acesta era capabil să se întreţină singur în Indonezia, unde a fugit după prăbuşirea FNI, având acolo o firmă şi jucând în turnee de popice din care câştiga bani.
Sorin Ovidiu Vîntu a declarat, vineri, în faţa unui complet de trei judecători, în ultimul cuvânt în dosarul în care este judecat pentru favorizarea lui Nicolae Popa, că acest dosar reprezintă în opinia sa o răzbunare politică şi o "primă factură" pe care o are de plătit.
"În opinia mea acest dosar a fost un înscris politic. În anul 2009 am susţinut cu toate forţele schimbarea preşedintelui României cu un altul. Am pierdut şi iată c-a apărut şi factura. Prima factură o reprezintă acest dosar de favorizare a infractorului", a arătat Vîntu.
Sorin Ovidiu Vîntu a explicat că, deşi era prieten bun cu Popa, acesta din urmă nu avea nevoie de ajutorul lui pentru că avea o companie în Indonezia şi totodată era jucător profesionist de popice, participa la turnee şi câştiga bani.
"Nicolae Popa s-a susţinut singur de când ştiu. El era jucător profesionist de popice şi juca. Avea şi o companie de care se ocupa acolo. Sumedenia de interceptări a procurorilor nu are nicio relevanţă cu acest caz, iar toate discuţiile dintre mine şi Popa reprezintă ajutorul meu în sensul că-l ascultam şi îi ascultam apăsările, el fiind departe de ţară. Vorbeam cu Popa pentru a-l îmbărbăta, iar interceptările nu au legătură cu cazul", a mai arătat Vântu.
Instanţa supremă a rămas vineri în pronunţare în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa şi urmează să decidă dacă dictează condamnări sau achitări în acest caz.
Un complet de trei judecători de la instanţa supremă a finalizat, vineri, dezbaterile în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu şi alte două persoane sunt judecate pentru favorizarea lui Nicolae Popa, condamnat în legătură cu prăbuşirea FNI, şi urmează să dea o decizie definitivă în acest caz.
În 2 octombrie 2012, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la doi ani de închisoare cu executare, pe Octavian Ţurcan la un an de închisoare cu suspendare şi pe Alexandru Stoian, şoferul lui Vîntu, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. Decizia a fost contestată de cei trei şi de procurori la Curtea de Apel Bucureşti, care a confirmat decizia TB, în iunie 2013.
Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme i-au trimis în judecată, în 12 octombrie 2010, pe Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa şi pe Alexandru Stoian pentru complicitate la această infracţiune.
Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensaţii.
La scurt timp de la prăbuşirea, în mai 2000, a Fondului Naţional de Investiţii, Popa a plecat din ţară. Aproape doi ani mai târziu, autorităţile române au emis pe numele lui un mandat internaţional de arestare.
Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis, din totalul sumei anuale de 200.000 euro "convenite cu condamnatul Popa Nicolae", două tranşe de 50.000 euro, respectiv 20.000 de euro.
"Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie", potrivit procurorilor.
În acest scop, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Ţurcan, arătau procurorii.
De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autorităţile judiciare.
După arestarea lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autorităţile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu şi Alexandru Stoian "au desfăşurat acţiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România", au mai arătat procurorii. Aceştia au precizat că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, "pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia".
Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii.
Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiță.
Într-un alt dosar, în 13 septembrie 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme l-au trimis în judecată pe Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, foştii directori ai Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol, în dosarul delapidării Petromservice, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro. Dosarul delapidării Petromservice este judecat la Tribunalul Bucureşti.
Procurorii DIICOT în cercetează pe Sorin Ovidiu Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, Gheorghe Şupeală şi altor şapte persoane, pentru spălare de bani şi delapidarea patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.
Vîntu este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.