Dosarul RETROCEDĂRILOR: Attila Korodi, interceptat. Reacţia fostului ministru

Attila Korodi a fost contactat de unul dintre inculpaţii din dosarul retrocedării ilegale de păduri, Iosif Kadas, care dorea să discute, într-o întâlnire, cu fostul ministru şi care a vorbit ulterior şi cu Attila Kovacs, preşedintele UDMR Braşov, pentru a-l ajuta să ajungă la fostul secretar de stat Pasztor Sandor din Departamentul pentru Ape şi Păduri, reiese din interceptări depuse de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la dosarul trimis instanţei de judecată.

Korodi a spus că ştia că a fost interceptat, că a dat în noiembrie 2014 o declaraţie la DNA Braşov în legătură cu respectivele discuţii şi a clarificat lucrurile.

Korodi a reafirmat că nu a fost contactat de niciunul din inculpaţii din dosar pentru a interveni la Romsilva sau pentru a-i pune în legătură cu Pasztor Sandor. Totodată, el a arătat că este în relaţii bune cu Attila Kovacs, dar nu a discutat niciodată cu acesta despre Kadas.

De altfel, fostul ministru al Mediului a declarat şi în octombrie anul trecut, când numele său a apărut în dosarul retrocedărilor, tot în contextul în care se arăta că ar fi fost contactat de Iosif Kadas, Sorin Ioan Iacob şi Ioan Mătăşel pentru a interveni la directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, că nu îl cunoaşte decât pe Kadas, în calitate de chimist, şi că acesta a insistat toată vara să îl vadă, pentru a discuta despre o cercetare pe soluţii chimice.

"Probabil că au fost discuţii şi strategii între aceşti oameni. Sunt oameni pe care eu nu-i cunosc, în afară de acest domn Kadas (Iosif Kadas, n.r.) care este chimist. A insistat toată vara să discutăm despre o cercetare a sa, ceva cu soluţii chimice, şi ne-am întâlnit două minute la Braşov în această toamnă, când eram în drum spre Miercurea Ciuc", spunea Korodi în octombrie.

Fostul ministru Attila Korodi a fost interceptat şi filat, la cererea DNA, în dosarul retrocedării ilegale de păduri, după ce unii inculpaţi ar fi încercat prin intermediul său să ajungă la fostul secretar de stat Pasztor Sandor, care să-i conducă la şeful Romsilva, demersul nefiind însă finalizat.

Surse judiciare, care redau informaţii din documente ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) aflate la dosarul retrocedării ilegale de păduri, în care sunt judecaţi, printre alţii, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Tudor Chiuariu, au arătat că fostul ministru al Mediului Attila Korodi a fost interceptat telefonic şi filat operativ de către anchetatori în acest caz.

Potrivit surselor citate, din documentele DNA de la dosar rezultă că procurorii au cerut unui judecător de drepturi şi libertăţi de la instanţa supremă, în septembrie 2014, "autorizarea, cu titlu provizoriu, pentru două zile, a interceptării şi înregistrării convorbirilor, comunicărilor şi mesageriei vocale efectuate prin telefon, precum şi localizarea prin mijloace tehnice a lui Jănică Poenaru", inculpat în dosar.

Tot atunci ar fi fost autorizată supravegherea video, audio sau prin fotografiere, pe o durată de 48 de ore, în intervalul menţionat, a lui Attila Korodi.

Câteva zile mai târziu, procurorii DNA au revenit şi au cerut magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie "autorizarea, timp de 16 zile, a interceptărilor, înregistrărilor şi localizării convorbirilor şi a comunicărilor telefonice avute de Poenaru, Hrebenciuc, Mătăşel, Kadas, Octavian şi Korodi, precum şi supravegherea audio-video sau prin fotografiere a lui Poenaru şi Korodi".

Potrivit aceloraşi surse, interceptarea fostului ministru al Mediului s-a întins şi pe parcursul lunii octombrie, fără a se face menţiuni despre aspecte din discuţiile avute de Korodi.

Sursele citate au precizat că interceptarea lui Attila Korodi ar fi fost justificată prin faptul că acesta a fost apelat telefonic de unul dintre inculpaţii din dosar, care a aflat miza afacerii legate de retrocedări de păduri şi a încercat să apeleze la cunoştinţele pe care le avea.

"În cadrul acestui din urmă grup, format din Iacob Sorin Ioan, Kadas Iosif şi Mătăşel Ioan, rolurile sunt împărţite astfel: Iacob Sorin Ioan este specialist în terenuri forestiere şi finanţator al grupului, Mătăşel Ioan este specialist în terenuri agricole, iar Kadas Iosif are foarte multe conexiuni în lumea masonilor şi printre cei mai importanţi oameni politici din UDMR (Laszlo Borbely, Verestoy Attila, Kovacs Attila, Attila Korodi etc). Din dorinţa de a nu pierde oportunitatea unui câştig mare de bani, fiecare dintre membrii grupului a încercat să-şi aducă contribuţia, apelând de urgenţă la toate cunoştinţele posibile", au arătat procurorii DNA în rechizitoriul din dosarul retrocedării ilegale de păduri.

Sursele citate au precizat că, la finalizarea acestei anchete, Attila Korodi are calitate de martor în caz şi a fost audiat de procurorii anticorupţie, urmând să fie citat şi la instanţă, pe parcursul procesului.

În dosarul retrocedării ilegale de păduri au fost trimişi în judecată fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane.

În cauză vor fi judecaţi Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna, şeful Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan.

Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi persoana fizică Alina Suciu.

Potrivit anchetatorilor, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor.

Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.