Dovezi privind existența vieții pe Marte, descoperite de roverul Curiosity VIDEO

Roverul Curiosity a detectat, de asemenea, jeturi de metan în atmosferă, gaz care pe Terra este puternic legat de viaţă. Cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii, care ar putea fi dincolo de capabilităţile robotului marţian, pentru a stabili dacă substanţele organice şi/sau gazul metan au fost produse de forme de viaţă din trecut sau din prezent sau sunt rezultatul unor procese geochimice de pe Marte.

„Avem o descoperire uriaşă. Am găsit compuşi organici pe Marte”, a declarat John Grotzinger, cercetător şef al misiunii Curiosity, în cadrul California Institute of Technology din Pasadena.

„Probabilitatea ca oricare dintre aceste lucruri să fie produse de o formă de viaţă… trebuie să respectăm faptul că există o posibilitate”, a mai spus John Grotzinger, în cadrul unei conferinţe de presă transmise prin internet de la o conferinţă ştiinţifică din San Francisco.

Robotul a detectat primele semne ale prezenţei unor compuşi organici în primele analize pe care le-a efectuat asupra unor roci din craterul Gale, un bazin cu diametrul de 154 de kilometri unde roverul a atins suprafaţa planetei în august 2012.

Săptămâna trecută, cercetătorii au publicat un studiu care arată că bazinul a fost cândva plin cu apă, iar stratul de sedimente a crescut în timp pentru a forma în cele din urmă muntele Sharp, cu înălţimea de cinci kilometri, aflat în centrul craterului.

La puţin timp după ce a ajuns pe Marte, Curiosity a descoperit că planeta cea mai asemănătoare cu Terra din Sistemul Solar a avut ingredientele necesare şi condiţiile de mediu potrivite pentru a întreţine viaţa microbială, roverul îndeplinind astfel scopul primar al misiunii.

Detectarea emisiilor de gaz metan a fost o mare surpriză, potrivit cercetătorului Chris Webster, de la Jet Propulsion Laboratory al NASA, din Pasadena, California.

În urmă cu un an, savanţii au anunţat că robotul marţian nu a descoperit nicio o urmă de metan, după opt luni de cercetare, în atmosfera din regiunea craterului Gale.

Curiosity a continuat să preleveze probe de aer, iar în noiembrie 2013 a avut o reuşită, analizele indicând într-o probă de aer, o concentraţie de metan de zece ori mai mare decat nivelul detectat anterior în atsmoferă. Bula de metan a rămas în jurul robotului pentru următoarele 60 de zile şi a apoi a dispărut.

Cercetătorul Sushil Atreya, de la Universitatea din Michigan, a declarat presei că echipa sa crede că metanul a fost produs undeva în apropierea roverului şi apoi s-a disipat în atmosferă, din cauza vântului.

Descoperirea de metan de către Curiosity vine după o serie de observaţii efectuate cu telescoapele de pe Terra şi de sondele care orbitează planeta roşie care au detectat bule de gaz metan misterioase, care dispar. “Cu datele pe care le avem, nu putem spune care este sursa acestor emisii de gaz metan”, a declarat Atreya.

„Merită să revenim şi să mai cercetăm, datorită semnalelor pe care le-am descoperit în această zonă”, a adăugat Grotzinger. Cercetarea a fost prezentată la conferinţa American Geophysical Union. Studiul despre metal va fi publicat în ediţia din această săptămână a revistei Science.

Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marţiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că „planeta roşie” a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat.

Robotul Curiosity, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.

Coborârea spectaculoasă a robotului american cu şase roţi în craterul Gale, la 10 kilometri de muntele Sharp, în noaptea de 5 spre 6 august 2012, ţinând cont de greutatea sa de aproape o tonă, a necesitat o nouă tehnică, complexă, de plasare pe sol. Această operaţiune a arătat că NASA poate să transporte în condiţii de siguranţă încărcături mari pe Marte.