Dragnea, audiat în dosarul "Referendumul": În continuare, mă consider nevinovat
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că în continuare se consideră nevinovat în legătură cu acuzaţiile care i se aduc în dosarul "Referendumul", susţinând, printre altele, că adresa prin care s-a cerut organizarea de tombole în teritoriu a fost trimisă probabil de către tineri voluntari care lucrau în sediul de campanie al partidului, potrivit Agerpres.
La acest termen al procesului, Liviu Dragnea a făcut câteva precizări în faţa instanţei, după ce preşedintele completului de judecată, Livia Stanciu, i-a cerut să spună doar dacă are ceva nou faţă de declaraţiile anterioare.
"În continuare, precizez că mă consider nevinovat", a spus Liviu Dragnea.
Una din acuzaţiile procurorilor se referă la faptul că Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, a transmis organizaţiilor judeţene ale partidului o adresă în care solicita organizarea unei tombole cu premii, la care să participe alegătorii care s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012.
Ulterior, susţine DNA, el ar fi dat dispoziţie să fie transmisă o nouă adresă, prin care să fie anulată prima.
În legătură cu această acuzaţie, Liviu Dragnea a spus în sala de judecată că a aflat de adresă după ce a studiat un registru aflat la partid, însă el nu a ştiut cine a avut iniţiativa de a întocmi şi nici cine a trimis-o în teritoriu. În consecinţă, el a cerut trimiterea unei noi adrese prin care să fie anulată prima.
Dragnea a relatat că nu a luat nicio măsură administrativă în acest caz, deoarece nu s-a stabilit cine anume a fost autorul, mai ales că în sediul de campanie activau foarte mulţi voluntari.
"Am avut o discuţie cu mai mulţi membri din staff-ul de campanie. Concluzia a fost că tineri voluntari, care au lucrat în sediul de campanie şi care veneau cu tot felul de idei, ar fi conceput şi trimis adresa. La întrebarea mea cum au avut acces la sistemul informatic şi cum au trimis adresa cu semnătura mea scanată pe ea, au răspuns că sistemul informatic era accesibil multora din sediul de campanie. Nu era un sistem informatic cu protecţie foarte mare. Recunosc că nu am dat atunci multă importanţă acestui fapt. A doua zi, am anulat acea adresă, gândindu-mă că nu poate avea efecte. Orice eventuală greşeală a fost reparată. (...) În echipa de campanie, care era fluctuantă, erau în jur de 30-35 oameni, iar în secretariatul general lucrau 14-15 oameni. Nu era o persoană care să se ocupe de corespondenţa cu cei din teritoriu, pentru că volumul de lucru era foarte mare. După ce s-a declanşat ancheta la DNA, care a dus la acest proces, mi-ar fi fost imposibil să cred că cineva va mai recunoaşte sau îşi va aminti că a expediat acea adresă", a afirmat liderul PSD.
Potrivit acestuia, mesajele tip SMS au fost trimise din sediul de campanie al PSD către membrii din teritoriu fără ca el să ştie.
"Militanţii de partid şi membrii de partid, în timpul campaniilor electorale şi între campanii, discută cu cetăţenii din zona în care locuiesc, pe care îi cunosc, sunt vecini sau rude. Nu era nevoie ca cineva să îndemne militanţii de partid să facă rost de datele celor care nu au venit la vot, pentru că ei ştiu aceste date. Aşa funcţionează partidele din toată lumea. Listele electorale permanente sunt publice, se afişează la sediul primăriilor sau la secţiile de vot", a adăugat Dragnea.
Pe 15 mai, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel.
Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale", arăta DNA.
În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, mai preciza DNA.