Dragnea nu îl susţine pe Tăriceanu pentru a-l exclude pe preşedinte din procedura de numire a procurorilor-şefi

„Eu am mai avut un punct de vedere în legătură cu acest proiect de lege. Poate că situaţia actuală e o situţie mai bună decât varianta propusă. Nu ştiu dacă e ideală, dar acum sunt totuşi trei entităţi implicate în procesul de numire. Şi poate acest echilibru între trei entităţi care practic funcţionează independent s-ar putea să fie mai bun. in punctul meu de vedere, este o procedură care funcţionează de o perioadă lungă de timp şi fiind trei entităţi publice implicate, trei entităţi diferite, s-ar putea ca aceste filtre, dacă putem spune aşa, să fie bune. Până la urmă cel mai important lucru este calitatea celor numiţi acolo şi calitatea lor“, a spus Liviu Dragnea. Liderul PSD a pus pe seama campaniei electorale adoptarea tacită a proiectului de lege. ”Totuşi... Am mai discutat şi cu colegii mei. La Cameră a trecut în mod tacit, am fost în campania electorală. Şi eu sunt mirat pentru că, cu fostul preşedinte al Camerei care era lăudat şi răslăudat de toată lumea, cum de i-a scăpat aşa ceva. Un om foarte vigilent de altfel. Se mai întâmplă. Oricum, la Senat, fiind camera decizională, acolo se decide”, a adăugat Dragnea.

Proiectul de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor potrivit căruia se modifică procedurile de numire a procurorilor şefi şi a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iniţiat de preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, a fost adoptat tacit, miercuri, de către plenul Camerei Deputaţilor. Tăriceanu susţine în expunerea de motive că a depus acest proiect de lege pentru „a scoate actul de justiţie de sub influenţa prea mare a factorului politic“. În momentul de faţă, legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM.    În iniţiativa legislativă Tăriceanu vrea ca şefii ÎCCJ sunt numiţi doar de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii“, prevede proiectul liderului ALDE..

De asemenea, legea elimină ministrul Justiţiei şi preşedintele României din numirea Procurorului General şi al şefilor DNA şi DIICOT. Procurorii-şefi sunt numiţi acum de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Tăriceanu vrea ca aceştia să fie numiţi numai de CSM. „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată“, mai prevede proiectul de lege.   Guvernul şi CSM nu susţin modificările aduse de Tăriceanu.