Drumul spre Europa al Republicii Moldova și rolul României ANALIZĂ

În contextul protestelor antiguvernamentale din aceste zile și a influenței venite din partea Federației Ruse, drumul spre Europa al Republicii Moldova pare destul de anevoios. Clasa politică pro europeană de peste Prut beneficiază de o încredere limitată în rândul populației, fapt ce afectează și încrederea în proiectul european. Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, şi Petrişor Peiu, coordonator al departamentului economic al Fundaţiei Mării Negre, propun o amplă analiză în care rolul României spre o R. Moldova europeană este unul central.

Miliardul dispărut misterios, caracterizat ca „furtul secolului", pune în mare dificultate Alianţa pentru Integrare Europeană aflată la guvernare (AIE 3), potrivit analiștilor menționați anterior, care consideră Platforma DA (o manifestare civică cu un potenţial de proiect politic) ca fiind „expresia unei nemulţumiri profunde, nu proruseşti, nici proromâneşti, ci proeuropene de tip moldovenesc, care vrea o soluţie de tip `prin noi înşine` şi cere alegeri anticipate prin care să fie propulsate – clamează liderii ei – forţe politice sincere, necorupte şi neimplicate în scandalurile de până acum".

Citeşte şi: Eugen Teodorovici a semnat acordul prin care România împrumută Republica Moldova cu 150 milioane de euro

Pe de altă parte, autorii analizei precizează că rezerva Federației Ruse în ce privește o forțare de schimbare a regimului de la Chișinău este dată de implicarea Moscovei „în negocierile din Siria, având pe cap de gestionat, inclusiv financiar, chestiunea ucraineană, Donbasul, Crimeea şi Transnistria. Este foarte greu pentru Moscova acum să genereze o mişcare de protest la Chişinău, care ar fi foarte greu de explicat partenerilor ei de negociere internaţională".

Aceștea susțin că R. Moldova va fi pusă în fața unei alegeri, fie că vrea, fie că nu: „Opţiunea euroatlantică prin intermediul şi parteneriatul României şi opţiunea Eurasiatică prin intermediul Federaţiei Ruse. Terţul este exclus. (Cu menţiunea că Rusia nu îi poate oferi sprijin financiar sau investiţional nici pe termen scurt nici mediu, deci `opţiunea eurasiatică` se va compromite, şi ea, în scurtă vreme)".

În ceea ce privește rolul României, analiștii văd țara noastră obligată să acționeze moral și strategic și „să pună pe masa elitelor politice de pe ambele maluri ale Prutului un proiect realist de ancorare ireversibilă a R. Moldova de Vest şi de reducere a decalajelor între cele două maluri ale Prutului". Un prim pas ar fi realizarea unui gest politic, „de tip `Pactul de la Snagov pentru R. Moldova`, o reiterare a Pactului de la Snagov din 1995, cel care a stat la baza consensului politic pentru integrarea euroatlantică a României".

În același timp, precizează analiștii, România trebuie să elaboreze un „proiect economic croit explicit pentru malul stâng al Prutului". Acest proiect este văzut ca „un ansamblu de politici investiţionale si comerciale, proiectate unitar, pe termen lung si coordonate la nivelul întregii societăţi, în vederea concentrării tuturor forţelor/resurselor disponibile". De asemenea, R. Moldova are nevoie de un un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori Bucureşti finanțat cu 100 de milioane de euro de către România, care să atingă în 3 ani valoarea de 1 miliard de euro.

Mai mult, Dan Dungaciu și Petrişor Peiu văd capabilă România să asigure un plan de investiții pe termen lung, de minim 20 de ani. „România are dimensiunea geografică, politică, economică şi etnică potrivite pentru a îşi fixa un singur obiectiv major pentru următorii 20 de ani: expansiunea economică spre est, spre Republica Moldova; acest gen de politică ar fi şi o abordare pro-ciclică , ar curge în sensul istoriei şi ar oferi posibilitatea întregirii şi unificării unei pieţe de talie medie (25 de milioane de consumatori)".

Citeşte şi: Ponta: Se joacă acum soarta Republicii Moldova. Este responsabilitatea noastră să ținem ‪Moldova‬ în tabăra pro-europeană

Un alt pas important pentru dezvoltarea R. Moldova este investiția în sistemul de infrastructură, unde România are capacitatea de a se implica. „România se schimbă definitiv şi devine un stat de tip occidental datorită urbanizării masive a teritoriului şi populaţiei prin dezvoltarea uriaşă şi aproape `pe tăcute` a acestor tipuri de infrastructură urbană în lumea rurală şi a micilor oraşe. Republica Moldova are o şansă rară de a se putea conecta la infrastructura românească în domeniu, mai ales în condiţiile în care România deţine resurse uriaşe de apă (spre deosebire de teritoriul dintre Prut şi Nistru) şi, mai mult, în România există o industrie impresionantă în domeniu".

Nu în ultimul rând, cei doi propun ca România să investească în sistemul bancar din R. Moldova. „România a devenit suficient de matură bancar pentru a gestiona o expansiune a propriului sistem bancar în micuţa piaţa de peste Prut. Obiectivul de a deţine (în cel mult cinci ani) cel puţin jumătate din activele bancare este rezonabil şi ar conduce la creşterea spectaculoasă a gradului de încredere în piaţa locală şi a comerţului bilateral".

„Indiferent de evoluţiile regionale, România ca stat de frontieră euroatlantică va trebui să răspundă provocării estice. Principala miză de politică externă pe acest spaţiu rămâne R. Moldova. În acord cu partenerii săi euroatlantici, în consens cu cetăţenii săi şi în parteneriat cu elitele politice de la Chişinău, România şi Republica Moldova pot şi trebuie să se pregătească de pe acum pentru o bună şi eficientă întâlnire cu consecinţele evenimentelor de amploare care se derulează în jurul lor, pe care nu le pot controla, dar ale căror consecinţe le pot fructifica. Este ceea ce românii au făcut de fiecare dată în istorie", scriu cei doi analiști, potrivit publicației moldovene Timpul.