După ce a pus pe butuci privatizarea CFR Marfă, Băsescu şi-a găsit o nouă ţintă, regionalizarea

Traian Băsescu duce jocul politicianist pe care l-a început odată cu declarațiile referitoare la privatizarea CFR Marfă, către un alt subiect de interes naţional, anume regionalizarea. De faptul că Traian Băsescu a intrat într-o campanie de atacuri si critici la adresa Executivului ne-am convins, însă prin poziţiile pe care le adoptă şeful statului, nu face altceva decât să pună în pericol proiecte importante pentru România.

Privatizarea CFR Marfă a compromis-o prin intermediul declaraţiilor televizate. Aceeaşi metodă o aplică şi în cazul regionalizării. Concediul premierului i-a oferit lui Băsescu prilejul necesar de a ataca proiectele importante ale guvernului, ştiind că nu i se va răspunde cu aceeaşi monedă.

Declaraţiile lui Băsescu pe tema regionalizării denotă gândirea politicianistă a unui reprezentant al opoziţiei. Afirmaţiile conform cărora procesul de regionalizare ar fi trebuit început prin comasarea comunelor, deşi un lucru pozitiv, nu este fezabil în acest moment. Dar pe preşedinte nu îl interesează acest lucru. Nu ţine cont de faptul că pentru a putea reorganiza administrativ-teritorial o comună este nevoie de referendum.

Gândindu-ne că România are în acest moment sute de comune, costurile bugetare ar crea o gaură neagră în bugetul de stat.

De asemenea, comasarea comunelor înseamnă renunţarea la reprezentativitate din partea unei comunităţi. Ori, la ora actuală nu există o voinţă la nivel local de a renunţa la acest drept în favoarea unei alte comunităţi.

Dacă se dorește comasarea comunelor aceasta se poate realiza și pe alte căi. Una dintre ele ar fi printr-o asociere la nivel local în timp pe diverse proiecte. În România funcţionează deja structuri de cooperare intercomunitară, precum Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară  (ADI). Prin susţinerea acestor proiecte de cooperare oamenii vor înţelege că există mai multe beneficii lucrând împreună, iar deschiderea către comasare va fi mai mare.

Preşedintele Băsescu a pozat de fiecare dată când a avut ocazia într-un expert în administraţie publică, fonduri europene, securitate, etc. Acest „monstru sacru” al expertizei pe mai multe domenii şi-a pus cunoştinţele în faţa presei nu şi la îndemâna guvernului. În loc să coopereze cu guvernul în vederea realizării primei reforme reale a administraţiei publice locale din 1968 şi până astăzi, şeful statului preferă să atace în mod iresponsabil Executivul.

Frustrarea lui Traian Băsescu a ajuns în acest moment la cote maxime. Posibilitatea ca guvernul să încheie cu bine privatizarea CFR Marfă şi să pună în aplicare procesul de regionalizare, l-au făcut pe preşedinte să lase deoparte normele diplomatice impuse de funcţia pe care o ocupă. Acesta a încercat prin ieşirile sale să pună piedici constante guvernului, astfel încât să nu reuşească ceea ce el şi guvernele sale nu au reuşit în anii în care s-au aflat la putere.

Traian Băsescu dacă vrea să facă ceva bun pentru România acum, când mai are un an din mandat, ar putea să sprijine acţiunile Executivului în beneficiul cetăţenilor şi al dezvoltării statului. Atitudinea constructivă din cadrul CSAT, anunţată de preşedinţie în comunicatul oficial, ar trebui aplicată de Traian Băsescu şi în afara consiliului. În schimb, preşedintele adoptă o abordare distructivă cu privire la proiectele ce ţin de România.