EBA: Așa tată, așa fiică

Nu a inventat Băsescu nepotismul în România, se putea citi la acea dată printre rânduri sau pe buzele celor obișnuiți să trimită laude prudente către Palatul Cotroceni. Sugestia acestora era că Traian Băsescu este doar încă un tătic est-european, îngrijorat pentru devenirea profesională a odraslei personale. Ei bine, până la urmă s-a dovedit că nu e chiar așa...

Pe măsură ce acțiunile Elenei Băsescu s-au înmulțit în PE, a crescut și numărul celor care s-au întrebat, nu odată, dacă Elena Băsescu chiar a avut nevoie vreodată realmente de salariul acela de europarlamentar sau rațiunea prezenței sale la Bruxelles a fost alta, de la bun început.

Mulți observatori au comentat ulterior că schepsisul implantării unui asemenea personaj nepregătit din toate punctele de vedere este mult mai simplu. La data respectivă, Traian Băsescu a vrut un om de încredere care pe de o parte să strunească orgoliile și pornirile de independență ale europarlamentarilor PDL și pe de altă parte să execute la timp și întocmai indicațiile regizorale ale autocratului jucător de la Cotroceni. La acea dată, Traian Băsescu pur și simplu nu avea altă persoană de încredere de a cărui prezență să se poată dispensa, în țară.

Toate aceste considerații revin acum în actualitate, pe măsură ce Elena Băsescu își execută conștiincioasă misiunea care i-a fost încredințată punctual și anume să lovească adversarii politici ai tăticului, chiar dacă aceasta presupune să denigreze patria mamă. Și ce să-i reproșezi? Nu e Boc, Blaga sau MRU, să-i bați obrazul că nu are coloană și se lasă transformată în omul de paie care execută docil ce i se ordonă la telefon.

Când europarlamentarul PDL Elena Băsescu îi scrie comisarului european pentru Energie, Gunther Oettinger, despre "mascarada regizată" de Victor Ponta, căruia "i-a căzut pradă" oficialul european, în legătură cu lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, nu avem o problemă de principiu ci vorbim doar de o fetiță ascultătoare care nu iese din cuvântul părintelui... Iar la câtă experiență și intuiție politică are Elena Băsescu pe minus, nici nu-i putem reproșa că nu își dă seama când jignește oficialul european în cauză, sugerând că nu are mintea și calificarea necesare să judece și singur situația respectivă.

În fond, în cazul ”semnalat” nici nu există întârzieri dovedite, altele decât cele cu care se confruntă chiar ”avertizorul public” EBA, pe fondul carențelor sale educaționale și ale miopiei politice evidente care o împiedică să realizeze că, pe modelul prezidențiabilului său părinte, nu face decât rău României.