EBa se opune dezvoltării sistemului de învățământ
Într-o postare pe pagina ei de pe Facebook, europarlamentarul Elena Băsescu a atacat Ministerul Educației pentru inițiativa de a introduce manualele digitale, întrebându-se retoric de ce nu au fost alocate șase procente din PIB sistemului de învățământ și cercetare și criticând procesul de renovare a școlilor.
Ceea ce a uitat să menționeze fiica președintelui este motivul pentru care alege să se opună dezvoltării sistemului de învățământ și alege să ia apărarea editorilor care nu doresc să renunțe la profiturile enorme obținute în urma vânzării de manuale învechite și a caietelor suplimentare de exerciții.
Trebuie menționat faptul că Elena Băsescu acuză ministerul de lipsă de inițiativă în privința școlilor, care au fost renovate doar superficial și care implică riscuri pentru elevi, dar Guvernul nu are ca principală responsabilitate refacerea clădirilor unităților de învățământ. Acestea fac parte din proprietatea primăriilor și ar trebui să ocupe un loc important pe agenda administrației locale.
În acest sens, există numeroase exemple pozitive de școli care au fost construite sau renovate cu ajutorul fondurilor europene. În Prahova, de exemplu, clădirile Liceului Tehnologic din comuna Măneciu vor fi reabilitate, consolidate și extinse datorită unui proiect de 8,5 milioane de euro, finanțat prin Programul Operațional Regional.
Primăria din Titu, din județul Dâmbovița, cu sprijinul Regio, a făcut investiții semnificative pentru modernizarea infrastructurii școlare. Proiectul "Reabilitare și mansardare corp vechi, reabilitarea bazei sportive Scoala Nr. 2 Titu" a făcut ca elevii din comunele învecinate să poată beneficia de condiții de învățământ la standarde europene, iar numărul de copii de etnie romă înscriși la școală să crească cu aproximativ 10%.
De asemenea, elevii din Vrancea vor avea oportunitatea să profite din plin de proiectele de reabilitare cu fonduri europene. Zece școli au primit finanțare: Şcoala Pufeşti, a cărei reabilitare şi extindere au costat 977.411 lei, Şcoala Varteşcoiu (884.087 lei), Şcoala Carligele (1.454.227 lei) Şcoala Gugeşti (852.892 lei), Şcoala Jitia (835.564 lei), Şcoala Rotileşti (1.501.678 lei), Şcoala Străoane (1.363.392 lei), Şcoala Negrileşti (1.400.920 lei), Şcoala Homocea (1.511.447 lei) şi Şcoala Tănăsoaia (1.198.592 lei).
O dramă a învățământului românesc este că nu există fonduri suficiente pentru salarizarea echitabilă a profesorilor și pentru dezvoltarea bazei materiale pusă la dispoziția elevilor. Una dintre principalele soluții pentru depășirea acestei probleme este găsirea alternativelor inteligente și ieftine care pot crește nivelul calității educației.
O astfel de măsură este actualizarea manualelor depășite, vechi de zeci de ani, de pe care învață elevii români și introducerea, în paralel cu manualele noi, a unor versiuni digitale a acestora, care să fie disponibile foarte ieftin sau gratuit pentru elevi. Astfel școala românească ar păși în secolul XXI și s-ar sincroniza cu drepturile accesului la informație pe care le-a generat răspândirea accesului la Internet. Și nimeni nu ar trebui să se opună acestei modernizări a societății noastre, nici măcar Elena Băsescu, fiica președintelui.
Ştirile orei
Copiii,aflati intamplator pe acolo(isi dadeau corijentele...) s-au aratat incantati de manualele digitale...
Au fost dezamagiti de postarea Ebei pe Facebook,pe care o citisera aproape toti...
Au o singura si mare durere,n-au calculatoare si nici internet...