Economia României promite

Într-un interviu acordat Bloomberg, premierul Victor Ponta a afirmat că “economia României ar putea creşte în acest an cu o rată mai mare faţă de cea de 1,6% prognozată, după o majorare a Produsului Intern Brut de 2,4% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”.

Estimările Comisiei Europene indică o creştere economică pentru România de 1,6%, practic în aceeaşi marjă ca şi estimările Guvernului şi ale Fondului Monetar Internaţional. Pentru 2014, Comisia anticipează o creştere de 2,2%, in timp ce FMI estimează un procent de 2%. În ceea ce priveşte Banca Mondială, estimările sale sunt în acelaşi registru. 1,7% creştere economică pentru 2013 şi 2,2% pentru 2014. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare lansează şi ea o estimare de 1,4% creştere pentru acest an şi 2,2 % pentru 2014.

În contextul acestor date ale instituţiilor internaţionale cele mai prestigioase, două veşti bune ar putea influenţa pozitiv creşterea economică a României chiar din acest an, împingând-o până la aproximativ 2,6%. Este vorba despre anul agricol care se anunţă unul excepţional, cu recolte record la grâu şi porumb, respectiv planul de investiţii al Guvernului care ar putea stimula productivitatea altor sectoare şi, implicit, contribuţia lor atât la creşterea economiei, cât mai ales la crearea de noi locuri de muncă.

Planul naţional de investiţii şi crearea de locuri de muncă, anunţate de primul ministru, se referă la atragerea a 10 miliarde de euro în energie, resurse minerale, agricultură, industrie şi infrastructură. Aceste investiţii ar putea crea cel puţin 50.000 de locuri de muncă noi care s-ar adăuga celor 100.000 deja înfiinţate din momentul în care guvernarea a fost preluată de USL în primăvara anului trecut. Dincolo de deblocarea investiţiilor din zona exploatării aurului care ar putea crea câteva mii de locuri de muncă noi, o linie majoră de investiţii priveşte continuarea explorărilor din Marea Neagră, precum şi explorarea resurselor de gaze de şist. Deblocarea programelor operaţionale şi triplarea absorbţiei fondurilor europene până la o rată de 20% sunt alte măsuri care vor influenţa pozitiv economia.

Realizarea grupurilor 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă şi investiţia de 1 miliard de euro la centrala Târniţa – Lăpuşteşti, esenţiale şi pentru independenţa energetică, sunt măsuri generatoare de locuri de muncă înalt calificate, dar şi mediu calificate. Dintre reperele principale ale planului de investiţii, merită menţionat programul naţional pentru refacerea sistemului de irigaţii pentru care sunt deja alocaţi 100 de milioane de euro şi care va crea locuri de muncă atât pentru faza de construcţie/reconstrucţie, cât şi direct, în agricultură. În fine, nu trebuie uitate investiţiile în industrie (Bosch, De Longhi, Pireli, Michelin, Lufkin, Huawei, ZTE etc.) şi infrastructură (concesionarea celor trei austostrăzi, Comarnic – Braşov, Piteşti - Craiova şi Centura de Sud şi licitaţiile de 1,5 miliarde pentru modernizarea trasnportului feroviar) mari generatoare de locuri de muncă.

Datele publice, prezentate de Guvern şi certificate de instituţiile financiare internaţionale arată că economia României promite intrarea într-un un interval de creştere sustenabilă. Dacă planurile guvernului de a înlocui filosofia austerităţii, cu cea bazată pe investiţii generatoare de locuri de muncă va reuşi, România are toate şansele de a deveni o oază de creştere într-o Europă care încă se mişcă greu. Deocamdată, în primul trimestru, România a avut a treia cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Rămâne de văzut dacă în urma planului de investiţii anunţat de Ponta, vom urca în acest clasament. Acesta este adevăratul test pentru guvernarea USL.