Economica.net: Investitorii semnalează ieşirea României din criză

Randamentele titlurilor de stat româneşti cu maturitatea de 5 ani a scăzut la 4,6%, iar cea a tilturilor de stat pe 10 ani până la 4,95%, ceea ce denotă o creştere a cererii de obligaţiuni emise de Guvernul României, respectiv o îmbunătăţire semnificativă a percepţiei investitorilor privind riscul pariului pe evoluţia economiei României, potrivit analiştilor de la BCR, notează ECONOMICA.net.

Randamentele obligaţiunilor se calculează ca raport între preţul titlurilor şi dobânda promisă de acestea. Prin urmare o scădere a randamentelor semnalează scăderea preţurilor, ca urmare a creşterii cererii, dacă dobânda este constantă. Or, dobânda promisă de titlurile de stat româneşti a fost şi ea în scădere.

„Este drept, multe dintre statisticile şi reperele macroeconomice sunt favorabile României şi asta este primul lucru de care ţin seama investitorii, dar condiţiile din economia reală, în care se desfăşoară afacerile, nu sunt foarte prielnice", observă Mihai Căruntu, şeful analiştilor de piaţă de capital de la BCR, într-o declaraţie pentru ECONOMICA.NET.

Avem un nou acord cu FMI, deficitul bugetar este în parametrii propuşi, iar consolidarea fiscală continuă, aminteşte analistul de la BCR. „Totuşi, la nivelul companiilor, lucrurile nu stau la fel de bine: nu există o dinamică pozitivă a creditului corporatist, care să arate o revenire convingătoare şi nu există o scădere a arieratelor (mai ales a celor faţă de partenerii de afaceri). Acestea au ajuns la 6% din PIB", constată Mihai Căruntu.

„Companiile nu fac credite şi nu angajează suficient de mulţi şomeri, ca să se simtă şi la nivelul lor semnele îmbunătăţirii de la nivel macro", mai spune analistul de la BCR, care acuză faptul că „nu avem date concludente despre indicatorul cel mai relevant, poate, privind reluarea creşterii economice: evoluţia numărului de locuri de muncă. Aflăm care este rata şomajului, dar nu ştim cu exactitate în ce domenii cresc numărul de locuri de muncă, în consecinţa relansării activităţii".

Rata şomajului a crescut în iunie la 7,6 la sută, cea mai mare din 2010 încoace, faţă de 7,5 la sută în mai, numărul estimat al persoanelor fără un loc de muncă fiind de 736.000, potrivit datelor comunicate miercuri de  Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Avem statistici încurajatoare despre creşterea economică, dar ar trebui o creştere economică sistematic situată peste 2%, pentru ca efectele macroeconomice favorabile şi îmbunătăţirea percepţiei de risc privind România să se simtă şi la nivel corporatist", conchide Mihai Căruntu.

Ce spun cei mai mari investitori ai lumii

Îmbunătăţirea percepţiei de risc privind România se încadrează într-un fenomen similar la nivel european.

S-a înregistrat creşterea încrederii în titlurile de stat (bonduri) europene, la nivel global, cei mai mari investitori ai lumii sporindu-şi proporţia de obligaţiuni europene în portofoliile proprii, în ultimele patru luni, potrivit unui sondaj realizat de Reuters.

Ponderea medie a obligaţiunilor europene în portofoliile celor mai mari 53 de investitori instituţionali ai lumii a fost de 24 – 25%, din iunie anul trecut şi până în martie 2013, dar din aprilie încoace s-a declanşat o tendinţă de creştere a acesteia, ajungându-se la 29% în iulie, potrivit unei analize realizate de casa de brokeraj  BT Securities Cluj Napoca, pe datele sondajelor realizate lunar de Reuters.

„Este clar că investitorii revin în Europa, atât la acţiuni cât şi la fixed income (instrumente cu venit fix, obligaţiuni, n.r.). Europa se stabilizează, dând semne că apogeul crizei a trecut)", spune cu prudenţă Dan Rusu, şeful analiştilor de la BT Securities.

„Chiar dacă nu este în zona Euro, şi România beneficiază de percepţia mai bună faţă de întreaga Europă, ca urmare a angajamentul Băncii Centrale Europene, de a cumpăra obligaţiunile de stat ale economiilor cu probleme", spune şi Mihai Căruntu.

Pe de altă parte, de obicei investitorii anticipează evenimentele şi fenomenele din economie, atât cele favorabile cât şi cele defavorabile.

De pildă, indicii bursieri, inclusiv din România, şi-au început prăbuşirea la mijlocul anului 2007, cu mult înainte ca falimentul băncii americane de investiţii Lehman Brothers, din 15 septembrie 2008, să certifice intrarea în criză.